Terapia cu protoni scade riscul de reacții adverse la cancer
Autor: Vasiliu Alina | actualizat la 10-01-2025
Terapia cu protoni duce la un risc semnificativ mai scăzut de reacții adverse în cazul pacienții cu cancer în comparație cu radiațiile tradiționale, în timp ce ratele de vindecare dintre cele două grupuri sunt aproape identice.
Terapia cu protoni are câteva diferențe cheie față de radiațiile fotonice tradiționale. Radiația fotonică folosește în mod obișnuit mai multe fascicule cu raze X pentru a furniza radiații la ținta tumorală, dar în mod inevitabil poate afecta și țesuturile normale. În schimb, terapia cu protoni este un tratament alternativ aprobat de FDA care radiază protonii încărcați pozitiv asupra tumorii. Ei depun cea mai mare parte a dozei de radiație la țintă, reducând daunele provocate țesutului sănătos înconjurător, inclusiv eventualele efecte secundare.
Pentru acest studiu, cercetătorii au evaluat efectele secundare, inclusiv durere sau dificultăți de înghițire, dificultăți de respirație, greață sau diaree. Cercetătorii s-au concentrat pe reacțiile adverse suficient de severe pentru ca pacienții să fie spitalizați. Ei au evaluat datele despre 1.483 de pacienți cu cancer. Dintre aceștia, 391 de pacienți au primit terapie cu protoni, în timp ce 1.092 au suferit tratament cu fotoni.
În grupul de protoni, doar 11,5 la sută dintre pacienți au prezentat reacții adverse, comparativ cu 27,6 la sută dintre pacienții din grupul fotonilor.
„Știm din experiența noastră clinică că terapia cu protoni poate avea acest beneficiu, dar chiar și nu ne așteptam ca efectul să fie atât de important”, a declarat autorul principal James Metz.
Cercetătorii spun că aceste rezultate sugerează promisiunea terapiei cu protoni ca o modalitate de a furniza terapia sistemică intensificată și/sau radioterapia cu doze mai mari, în siguranță, ceea ce ar putea îmbunătăți rata de supraviețuire la pacienți.
sursa: Science Daily
foto: Penn Medicine News
Actualizat la 10-01-2025 | Vizite: 1191 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1