Cum migrează celulele canceroase în organism?
Autor: Mancaș Mălina | actualizat la 19-10-2025
Un grup de celule ce migrează la o zonă lezată pentru a o repara și un grup de celule canceroase ce invadează un țesut sănătos au același mod de acțiune pentru a se deplasa la locul dorit.
Cercetătorii din cadrul Centrului pentru Complexitate și Biosisteme de la Universitatea din Milano au identificat legile care guvernează mișcările maselor celulare în organism. Această descoperire ar putea fi benefică pentru dezvoltarea unor numeroase aplicații biomedicale, de la medicina regenerativă la terapia cancerului.
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul PNAS.
Studiul s-a axat pe analiza diferitelor tipuri de celule și grupuri celulare și modul în care acestea se deplasează prin diferite substraturi și condiții. Rezultatele obținute au fost ulterior analizate pentru a identifica proprietățile acestor mișcări, fiind ulterior comparate cu simulările computerizate.
Migrarea grupurilor de celule este dirijată de o serie de mecanisme biologice din interiorul celulelor și de factori externi, cum ar fi matricea care asigură suportul structural și biochimic al legăturilor dintre celule în țesut.
Principalul compus al matricei este colagenul, ce formează o rețea de fibre ce asigură integritatea celulelor și țesuturilor prin asigurarea rezistenței și sensibilității crescute la deformări. Când o singură celulă se mișcă, structura sa internă generează un semnal ce se transmite prin matrice la celulele învecinate. Acest lucru duce la formarea unei activități intermitente, pe care cercetătorii au transpus-o sub forma unei formule matematice.
De fapt, cercetătorii au observat că mișcarea acestor celule se supune legilor universale ale naturii. Asta înseamnă că celulele vii se mișcă și invadează spațiile în același mod ca cele neînsuflețite, cum ar fi lichidul ce umple un vas gol.
Migrarea celulelor este afectată de structura substratului, fiind proprietate a celulelor tumorale de a utiliza diferite mecanisme pentru a se deplasa, în funcție de mediu.
Sursa: Science Daily
Cercetătorii din cadrul Centrului pentru Complexitate și Biosisteme de la Universitatea din Milano au identificat legile care guvernează mișcările maselor celulare în organism. Această descoperire ar putea fi benefică pentru dezvoltarea unor numeroase aplicații biomedicale, de la medicina regenerativă la terapia cancerului.
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul PNAS.
Studiul s-a axat pe analiza diferitelor tipuri de celule și grupuri celulare și modul în care acestea se deplasează prin diferite substraturi și condiții. Rezultatele obținute au fost ulterior analizate pentru a identifica proprietățile acestor mișcări, fiind ulterior comparate cu simulările computerizate.
Migrarea grupurilor de celule este dirijată de o serie de mecanisme biologice din interiorul celulelor și de factori externi, cum ar fi matricea care asigură suportul structural și biochimic al legăturilor dintre celule în țesut.
Principalul compus al matricei este colagenul, ce formează o rețea de fibre ce asigură integritatea celulelor și țesuturilor prin asigurarea rezistenței și sensibilității crescute la deformări. Când o singură celulă se mișcă, structura sa internă generează un semnal ce se transmite prin matrice la celulele învecinate. Acest lucru duce la formarea unei activități intermitente, pe care cercetătorii au transpus-o sub forma unei formule matematice.
De fapt, cercetătorii au observat că mișcarea acestor celule se supune legilor universale ale naturii. Asta înseamnă că celulele vii se mișcă și invadează spațiile în același mod ca cele neînsuflețite, cum ar fi lichidul ce umple un vas gol.
Migrarea celulelor este afectată de structura substratului, fiind proprietate a celulelor tumorale de a utiliza diferite mecanisme pentru a se deplasa, în funcție de mediu.
Sursa: Science Daily
Actualizat la 19-10-2025 | Vizite: 6542 | bibliografie
Alte articole:
- Barierele clinice în accesul la terapie hormonală după chimioradioterapie în cancerul de col uterin
- Reprogramarea epigenetică și tranzițiile de stare celulară în cancer: rolul central al axei NF-κB în rezistența la terapie
- Organoidele tumorale derivate din tumori cerebrale pediatrice: o platformă translațională pentru terapii personalizate
- Povara cancerului hepatic crește la nivel global, pe fondul predominanței factorilor de risc metabolici
- Un nou model explică rezistența la tratamentul oncologic: rolul plasticității epigenetice mediate de AP-1
- Risc crescut de al doilea cancer la supraviețuitorii tineri: o analiză populațională amplă
- Rolul țesutului adipos senescent în progresia cancerului ovarian și noi direcții terapeutice
- Persoanele necăsătorite au rate semnificativ mai mari de cancer: ce arată cel mai amplu studiu populațional american pe această temă
- Jorumicidina: o nouă moleculă marină cu potențial anticancer și structură chimică unică
- Creșterea cancerelor cu debut precoce și necesitatea unei noi paradigme în prevenție
- Blocarea apoptozei la nivel mitocondrial: rolul complexării Bcl-2/Bax în prevenirea morții celulare
- Lactilarea – o verigă centrală între metabolism, epigenetică și rezistența terapeutică în cancerul pulmonar
- Creșterea incidenței leucemiei acute mieloide asociate terapiei oncologice: analiză populațională pe trei decenii în Japonia
- Noi legături între dietele bogate în grăsimi și cancerul de sân agresiv
- Letalitate sintetică în cancerul colorectal: țintirea ALDH2 în tumorile cu mutație APC ca strategie terapeutică emergentă