Noi provocări în modelul fiziopatologic clasic al cancerului

Autor: Dr. Marcoci Alexandra , publicat la 26-05-2021

Noi provocări în modelul fiziopatologic clasic al cancerului

În ciuda deceniilor încununate de cercetare, cancerul încă rămâne o enigmă. Raționamentele convenționale clasice consideră că procesele maligne au ca sursă mutații care crează celule aberante ce se distribuie haotic în corp. Cercetătorii pun la îndoială acest model clasic, propunând ca și concept ideea că în dezvoltarea proceselor maligne este vorba de o reîntoarcere genetică la stadii timpurii, care progresează prin reversie la forme ancestrale de viață.

Într-un articol nou publicat în jurnalul BioEssays, cercetători din Australia și Arizona aduc în lumină acest nou concept contrastant cu modelul convențional, bazat pe ideea că abilitățile distinctive ale celulelor canceroase nu sunt generate de mutații în principal, ci sunt preexistente și latente în celulele normale.

Astfel acest concept a fost intitulat Serial Atavism Model (SAM) (atavic - transmis prin atavism; apariția la un descendent a unor caractere care nu sunt proprii, dar aparțin unor generații anterioare îndepărtate) și sugerează că procesele maligne apar prin fenomene seriate, care readuc la viață funcții celulare arhaice.

Astfel de funcții sunt păstrate pe parcursul evoluției pentru scopuri precise cum ar fi dezvoltarea embrionului sau vindecarea rănilor și sunt de obicei inhibate, dormante, în forma adultă a organismelor complexe. Însă acestea pot fi activate dacă există factori care să compromită mecanismele de control reglatorii ale organismului.

Așadar, responsabile de supraviețuirea și proliferarea celulelor maligne, precum și de rezistența la tratament și de capacitatea de diseminare sunt aceste fenomene secvențiale de reactivare.

Cercetătorii încearcă să înțeleagă cancerul nu doar în ceea ce privește organismul uman, ci și în cadrul altor specii complexe. Ceea ce a transformat într-adevăr cercetările pe tema cancerului în ultimii ani a fost comapararea unor secvențe genetice din cadrul unor mii de specii pentru a determina vârsta genelor. Așa cum geologii pot să determine vechimea unor diferite tipuri de roci de exemplu, la fel și geneticienii pot să determine vârsta unor gene, tehincă cunoscută drept filostratigrafie (filostratigrafie genomică- determinarea originii filogenetice a fiecărei gene dintr-un genom, clasificându-le după vârstă (1) ).

Modelul atavic prezice faptul că genele necesare celulelor maligne pentru a dobândi capacități aparte sunt în general arhaice, iar în anumite cazuri se constată că nu au existat schimbări majore pe parcursul bilioanelor de ani. Spre deosebire de teoria mutațiilor somatice convenționale, acest model facilitează atingerea anumitor predicții care pot fi testate prin filostratigrafie. Toate aceste date vor contribui la generarea unor noi strategii terapeutice.

sursa: Science Daily
foto: Paul Davies

 

Publicat la 26-05-2021 | Vizite: 321 | bibliografie

Alte articole:
Notă: informațiile prezentate pe site-ul Ghid-Cancer.ro au rolul de a informa și susține pacienții cu cancer sau aparținătorii acestora, însă nu pot substitui vizita la medic, diagnosticul și tratamentul oferit de acesta în mod direct. Nu ne asumăm nicio răspundere cu privire la efectele pe care acest site le poate avea asupra dvs.
Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp