O combinație de agenți imunoterapici a stimulat sistemul imun al cobailor să lupte împotriva gliobla

Rezultatele au fost publicate pe data de 20 martie 2020 în Nature Communications. Ele ar putea duce la dezvoltarea de noi terapii care să crească speranța de viață a bolnavilor cu glioblastom, care este în prezent de 15 luni de la momentul diagnosticului.

Glioblastomul este cel mai frecvent întâlnit cancer al sistemului nervos central la adulți. Celulele canceroase de la nivelul glioblastomului dețin cantități crescute de proteină CD47, iar cu cât sunt mai mari nivelele, cu atât prognosticul este mai nefavorabil.

Sistemul imun este format din imunitatea înnăscută și imunitatea adaptativă. Imunitatea înnăscută controlează în permanentă organismul de virusuri sau bacterii, pe care le îndepărtează prin fagocitoză. Imunitatea adaptativă oferă un răspuns mult mai puternic și mai țintit, pe baza expunerii anterioare la un agent patogen.
Cercetătorii au reușit în ultimii ani să stimuleze sistemul imun să lupte împotriva unor cancere, dezvoltând mai multe medicamente care cresc supraviețuirea. Totuși, multe dintre studiile întreprinse au avut ca și obiectiv imunitatea adaptativă.

Unele medicamente pe cale de dezvoltare încearcă să stimuleze sistemul imun înnăscut să lupte împotriva cancerului prin blocarea unei proteine denumite CD47, pe care multe celule canceroase o folosesc pentru a se apăra împotriva distrugerii. Totuși, aceste medicamente au avut atât rezultate bune cât și rezultate nefavorabile în studiile clinice. Deși s-au dovedit a fi promițătoare pentru cancerele sângelui, precum leucemiii, eficiența lor în ceea ce privește tumorile solide nu s-a ridicat la așteptări.

Cercetătorii au căutat metode care să stimuleze celulele sistemului imun înnăscut să mănânce celulele canceroase ale glioblastomului, adică nu doar să le distrugă dar și să ajute sistemul imun adaptativ să continue atacul. Mai întâi, oamenii de știință au testat eficiența anticorpilor monoclonali CD47 asupra celulelor de glioblastom care au fost crescute alături de fagocite pe plăci Petri. Anticorpii monoclonali CD47 reprezintă proteine care se atașează la CD47, acoperindu-l. Deși fagocitele au început să mănânce celulele canceroase, activitatea nu a fost semnificativă.

Apoi, cercetătorii au utilizat un medicament pe nume temzolomidă (TMZ) , un tratament mai vechi dar important în glioblastom. Deși s-a observat că medicamentul ajută sistemul imun să elimine celulele canceroase, crescând consumul lor de către fagocite, rezultatele au fost la fel de nesemnificative.

În continuare, oamenii de știință au combinat cele două variante de tratament, pentru a obține un răspuns mai bun. Combinația de agenți terapeutici a stimulat fagocitele să mănânce mai multe celule canceroase decât fiecare medicament individual. Mai mult, pe lângă faptul că fagocitele au mâncat celulele canceroase, ele au utilizat componentele pentru a stimula celulele sistemului imun adaptativ să distrugă și mai multe celule canceroase.

Când combinația a fost utilizată la cobaii cu glioblastom, s-a dovedit a micșora tumorile și a prelungi viața. Totuși, celulele tumorale au dezvoltat în timp o metodă diferită de a scăpa sistemului imun, prin producerea unei proteine denumită PD-L1, care le proteja de atacul limfocitelor T. Atunci, cercetătorii au mai adăugat un medicament care acționa împotriva proteinei PD-L1.

Tripla combinație, formată din anticorpii CD47, temzolomidă și anticorpii anti-PD-1, a crescut speranța de viață la cobaii cu glioblastom. Aproximativ 55% dintre cobai nu au decedat pe timpul studiului, ceea ce se poate corela cu remisiunea pe termen lung la pacienții cu glioblastom.

Cercetătorii speră testarea acestei strategii medicamentoase în studii clinice conduse pe oameni.

sursa: Science Daily