Obezitatea și riscul de cancer: ce legătură există și ce poți face

Ce legătură este între excesul de greutate și cancer

Obezitatea este definită printr-o cantitate sau o distribuție nesănătoasă a țesutului adipos, estimată de obicei prin indicele de masă corporală (IMC): greutatea în kilograme împărțită la înălțimea în metri la puterea a doua. La adulți, un IMC de 25,0-29,9 este considerat supraponderalitate, iar un IMC de 30 sau mai mare este considerat obezitate. IMC nu măsoară direct grăsimea corporală, iar distribuția ei contează: grăsimea viscerală, din jurul organelor interne, pare să fie mai dăunătoare decât grăsimea de sub piele.^[1]

Fenomenul are o amploare globală: în 2024, aproape jumătate dintre adulții lumii (45%) erau supraponderali, iar 16% dintre adulți aveau obezitate — o prevalență care s-a mai mult decât dublat la nivel mondial între 1990 și 2024. Obezitatea crește riscul pentru boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și pentru mai multe tipuri de cancer.^[2]

Pentru ce tipuri de cancer crește riscul

Excesul de greutate este asociat cu un risc mai mare pentru cel puțin 13 tipuri de cancer: cancerul de sân (la femeile care au trecut de menopauză), de colon și rect, de endometru (mucoasa uterină), de vezică biliară, de stomac (porțiunea superioară), de rinichi, de ficat, de ovar, de pancreas, de tiroidă, meningiomul (un tip de tumoră cerebrală), mielomul multiplu și adenocarcinomul de esofag. Împreună, aceste tipuri de cancer reprezintă aproximativ 40% din toate cazurile de cancer diagnosticate anual în Statele Unite.^[3]

Amploarea riscului diferă mult de la un tip de cancer la altul. Creșterile cele mai mari sunt pentru cancerul de endometru și cel de esofag. Pentru cancerul de endometru de tip 1 (formele legate de excesul de estrogen), persoanele cu obezitate severă au un risc de aproximativ șapte ori mai mare, iar cele cu supraponderalitate sau obezitate au un risc de două până la patru ori mai mare, comparativ cu persoanele cu greutate sănătoasă. Pentru cancerul esofagian, obezitatea severă se asociază cu un risc de aproape cinci ori mai mare, iar obezitatea cu un risc de peste două ori mai mare. Pentru celelalte tipuri de cancer asociate obezității, creșterea riscului este mai moderată — de la aproximativ 10% până la o dublare a riscului.^[1]

Cum poate excesul de greutate să favorizeze apariția cancerului

Nu există un mecanism unic, ci mai multe căi biologice care acționează adesea simultan. Țesutul adipos produce estrogen în exces, iar nivelurile mari de estrogen sunt asociate cu un risc mai mare de cancer de sân, de endometru și de ovar. Persoanele cu obezitate au frecvent niveluri crescute de insulină și de factor de creștere insulin-like 1 (IGF-1); hiperinsulinemia precedă diabetul de tip 2 (el însuși un factor de risc pentru cancer) și se asociază cu un risc mai mare de cancer colorectal, de tiroidă, de sân, de prostată, de ovar și de endometru. Obezitatea întreține și o inflamație cronică de fond, care stimulează direct creșterea tumorală, și modifică nivelurile unor hormoni produși de celulele adipoase (adipokine) — leptina crescută poate stimula proliferarea celulară anormală, în timp ce adiponectina, cu posibil efect protector, este mai scăzută la persoanele cu obezitate.^[1]

Ce arată dovezile despre scăderea în greutate și riscul de cancer

Dacă excesul de greutate crește riscul, întrebarea practică este dacă scăderea în greutate îl reduce. Societatea Americană de Cancer formulează răspunsul prudent: nu este încă limpede dacă slăbitul intenționat scade riscul de cancer al unei persoane, dar există motive să creadă că s-ar putea.^[4] O analiză sistematică din 2025 a studiilor publicate între 2019 și 2023 a urmărit exact această întrebare, incluzând 18 studii (majoritatea observaționale, bazate pe chirurgia bariatrică ca metodă de scădere în greutate). Scăderea intenționată în greutate s-a asociat cu o incidență mai mică a cancerului în general în 5 din 7 studii analizate, cu reduceri raportate ale riscului de 11-33%. Pentru cancerele asociate obezității analizate separat, reducerile raportate au fost de 11-41%. Efectele cele mai consistente au fost observate pentru cancerul de endometru (reducere de 31-53% a riscului în toate cele 4 studii care l-au analizat), de sân (reducere de 19-50% în mai mult de jumătate din studii) și colorectal (reducere de 20-60% în mai mult de jumătate din studii). Singurul studiu randomizat inclus, care a testat o intervenție intensivă asupra stilului de viață, nu a găsit o asociere semnificativă între scăderea intenționată în greutate și riscul de cancer — practic, dovezile adunate până acum vin aproape numai din chirurgia bariatrică.^[5]

O meta-analiză separată, din 2023, care a adunat 32 de studii, a comparat persoanele care au făcut chirurgie bariatrică cu persoane cu obezitate tratate convențional. Chirurgia bariatrică s-a asociat cu o incidență globală a cancerului mai mică (risc relativ 0,62) și cu o mortalitate prin cancer mai mică (risc relativ 0,51). Reduceri semnificative ale riscului au fost observate pentru cancerul hepatic, colorectal, pancreatic, de vezică biliară, de sân, de endometru și de ovar. Nu s-a observat o reducere semnificativă pentru cancerul esofagian, gastric, tiroidian, renal, de prostată sau pentru mielomul multiplu.^[6]

Aceste date vin din studii observaționale, nu din experimente controlate pe scară largă, și se referă mai ales la persoane cu obezitate severă, care au ajuns la chirurgie bariatrică — nu înseamnă automat că o scădere ușoară în greutate, prin dietă, are un efect de aceeași magnitudine. Dar direcția majorității studiilor este aceeași: mai puțină greutate în exces, la persoanele care o au, se asociază cu un risc mai mic.

Ce poți face concret

Ghidul de prevenție al Societății Americane de Cancer recomandă, pentru adulți, atingerea și păstrarea unei greutăți sănătoase pe toată durata vieții, evitarea creșterii în greutate la maturitate și cel puțin 150-300 de minute pe săptămână de activitate fizică de intensitate moderată (sau 75-150 de minute de intensitate viguroasă, ori o combinație a celor două), ideal fiind să atingi sau să depășești limita superioară de 300 de minute. Aceeași societate estimează că aproximativ 1 din 5 cancere este legat de excesul de greutate, inactivitatea fizică, o alimentație nesănătoasă și consumul de alcool.^[7]

Mișcarea nu contează doar pentru controlul greutății. La nivel populațional, inactivitatea fizică este asociată cu un risc de deces cu 20-30% mai mare comparativ cu persoanele suficient de active, iar activitatea fizică regulată se asociază cu un risc mai mic de apariție a unor tipuri de cancer, dar și de mortalitate de orice cauză, de boli cardiovasculare și de diabet de tip 2.^[8]

Pentru schimbarea efectivă a obiceiurilor, pașii cu cele mai multe dovezi în spate sunt simpli, dar trebuie susținuți în timp, nu aplicați temporar: schimbarea a ceea ce mănânci și a cantității (alegeri mai sănătoase și porții ținute sub control), atenție la ce bei — alcoolul are multe calorii și e ușor să pierzi socoteala, iar băuturile cu zahăr se adună —, mișcare zilnică, unde chiar și 10 minute pe zi contează, și un somn suficient, pentru că somnul prost te face să alegi mai des alimente cu multe calorii și să fii prea obosit ca să te miști sau să gătești sănătos.^[9]

Pentru persoanele cu obezitate la care schimbarea stilului de viață singură nu este suficientă, discuția cu medicul de familie sau cu un medic specialist (endocrinolog, diabetolog, chirurg bariatric) despre medicație pentru scădere în greutate sau despre chirurgia bariatrică este o opțiune legitimă, nu un eșec al voinței — mai ales dacă există deja un diagnostic asociat obezității (diabet de tip 2, hipertensiune) sau un istoric familial de cancer legat de greutate.

Greșeli frecvente

O greșeală frecventă este să se urmărească doar cifra de pe cântar, ignorând compoziția corporală: slăbitul aduce beneficii metabolice, dar vine și cu riscul de a pierde masă musculară. O analiză a 47 de studii randomizate pe adulți cu exces de greutate care slăbeau a arătat că un aport mai mare de proteine previne semnificativ pierderea de masă musculară (sub 1,0 g de proteine pe kilogram și pe zi, riscul de pierdere musculară este mai mare; peste 1,3 g/kg/zi se așteaptă o creștere a masei musculare), deși nu a prevenit în mod semnificativ scăderea forței musculare și a funcției fizice.^[10] O altă greșeală este alternanța dintre diete foarte restrictive și recăderi complete: studiile care au găsit un risc mai mic de cancer au urmărit persoane care au slăbit și au rămas la o greutate mai mică timp de ani, nu scăderi rapide urmate de recâștigarea greutății. În al treilea rând, scăderea în greutate nu anulează nevoia de screening pentru cancer corespunzător vârstei și factorilor de risc individuali — este un factor de risc în minus, nu o garanție.

Când ceri ajutor medical

Discută cu medicul de familie despre greutatea ta dacă IMC-ul este peste 25 sau dacă ai o circumferință abdominală mare, mai ales în prezența altor factori de risc (diabet, hipertensiune, istoric familial de cancer). Medicul poate îndruma către un program structurat de schimbare a stilului de viață, către evaluare endocrinologică sau, când este cazul, către chirurgie bariatrică.

Atenție la o confuzie importantă: tot ce este descris mai sus se referă la scăderea intenționată, controlată, în greutate, la o persoană care nu are cancer. Scăderea în greutate neintenționată și inexplicabilă — mai ales dacă este rapidă și nu se explică prin dietă sau mișcare — este un semn care trebuie investigat de un medic, pentru că poate fi un semnal de boală, inclusiv de cancer, nu un rezultat de felicitat.

Concluzii

Excesul de greutate este unul dintre puținii factori de risc pentru cancer asupra căruia se poate interveni direct, prin mijloace care au și alte beneficii pentru sănătate — cardiovasculare, metabolice, de mobilitate. Dovezile arată că scăderea în greutate, susținută în timp, se asociază cu un risc mai mic pentru mai multe tipuri de cancer, în special de endometru, de sân și colorectal, iar efectul este mai clar documentat pentru scăderile mari, obținute prin chirurgie bariatrică, decât pentru scăderile mici, obținute doar prin dietă. Asta nu înseamnă că o schimbare modestă nu merită făcută — înseamnă că rezultatele se văd în ani, nu în săptămâni, și că cel mai sigur drum este cel discutat cu un medic, nu o dietă improvizată.