Preventia primara a cancerului

Preventia primara a cancerului consta in masuri de evitare a expunerii la factori chimici, radiatii, virusi, bacterii, in adoptarea unui stil de viata sanatos si prudent, dar si a unei alimentatii echilibrate.

Aceasta depinde in mare masura de responsabilitatea pacientului, care isi asuma efectele stilului sau de viata asupra propriului organism.

Se crede ca alimentatia si modul de viata participa cu un procentaj de aproximativ 29-31% in aparitia cancerelor, pe cand factorii genetici cu 5-10 %, iar factorii infectiosi cu 10-20%.

Prin urmare, se poate spune cancerul este mai mult o urmare a factorilor comportamentali si mai putin a celor ereditari.

O incidenta crescuta a cancerelor este corelata cu obezitatea, regimurile hipercalorice, consumul de grasimi saturate si de alimente bogate in colesterol.

De asemenea, consumul de alcool, alaturi de fumat, creste exponential riscul de cancere in sfera ORL, astfel ca bautorii si marii fumatori au un risc de 6 ori mai mare sa dezvolte un cancer esofagian, iar cei care combina cele doua vicii au un risc de 40 ori mai mare.

Consumul de alimente conservate prin afumare si sarare, reprezinta de asemenea un factor de risc.

Realizandu-se studii populationale, s-au putut observa diferente remarcabile in frecventa aparitiei diverselor forme de cancer in diferite zone geografice ale globului.

In Japonia, de exemplu, cancerul gastric se situeaza pe primul loc, datorita consumului de alimente conservate.
Deficitul de folati, supraincarcarea cu fier, nitratii, nitritii sunt asociati cu o incidenta crescuta.

Ca protectie, se recomanda un regim hipocaloric, bogat in macronutrienti (fibre, acizi grasi Omega-3), in micronutrienti
(vitamina A, D, E, C, B6), acid folic, minerale (Ca, Se, Zn, Mo) .

In aceste conditii se recomanda un meniu alimentar variat, cat mai sarac in alimentele care nu aduc beneficii organismului si majoritar din alimente bogate nutritiv, pentru a mentine scazuta expunerea organismului la carciunogenii alimentari.

Expunerea la soare e benefica sintezei vitaminei D, insa excesul genereaza un efect cancerigen. De exemplu, in Australia, unde expunerea este mai indelungata, melanomul malign, o forma letala de cancer cutanat, ocupa primul loc.

Evitarea infectiilor virale, precum infectia cu HPV, cu virusul hepatic B, virusul Epstein-Barr, HTLV scade riscul producerii cancerului de col uterin, hetapocarcinomului, limfomului Burkitt si leucemiei cu celule T.

Infectia cu HPV este mai frecventa la femeile cu parteneri multipli sau care au un „partener cu risc”.

In ceea ce priveste evitarea infectiilor bacteriene, s-a demonstrat ca Helicobacter pylori, agentul etiologic al ulcerului gastro-duodenal, creste riscul de cancer gastric.

In ciuda unei cresteri substantiale a poluarii industriale in ultima jumatate a secolului, acesteia nu i s-a atribuit un rol cancerigen important.

Carcinogenii profesionali sunt de asemenea demni de luat in seama;  in agricultura si minerit, din cauza  arsenicului, este intalnit cancerul hepatic, pulmonar, cutanat.

In industria chimica si petroliera, benzenul este principalul carcinogen, putand provoca leucemie, in industria maselor plastice, hepatocarcinomul reprezinta un semnal de alarma, in timp ce in pielarie, manuirea colorantilor favorizeaza cancerul nazal si de vezica urinara.