Oamenii de știință dezvăluie modul în care o țintă cheie oncologică ar putea opri răspândirea cancerului

Dezvoltarea și răspândirea maselor tumorale reprezintă fenomene biologice complexe, cu numeroase căi celulare implicate. Studiul acestora poate scoate in evidență noi ținte terapeutice, utile în lupta împotriva cancerului. În acest sens, o echipă de cercetători de la King‘s College London, UK a examinat rolul pe care proteina fascin îl are în cadrul ciclului de diviziune celulară, identificând potențiale căi de blocare ale creșterii și migrării celulelor canceroase.

Fascin, o proteină aflată în strânsă legătură cu actina, este responsabilă pentru capacitatea celulei de a se „deplasa” în cadrul organismului. Datorită actinei, membrana celulară poate emite prelungiri asemenea unor „picioare”, prin care se poate atașa de structurile vasculare sau limfatice, fiind ulterior purtată de fluxul sangvin în alte organe. Acest fenomen, întâlnit și la celulele maligne, determină apariția metastazelor, scăzând semnificativ rata de supraviețuire a pacienților oncologici.

De asemenea, s-a dovedit prin studii anterioare că fascina prezintă și un rol în ciclul de creștere celulară, cu toate că mecanismele nucleare de diviziune au rămas un mister pentru cercetători. Pentru acest experiment, oamenii de știință au dezvoltat culturi de celule canceroase, unele dintre acestea fiind modificate pentru a nu prezenta fascin. De asemenea, aceștia au marcat proteinele fascin cu markeri fluorescenți, pentru a putea urmări activitatea în cadrul proceselor nucleare.

S-a dovedit că proteina fascin contribuie la asamblarea fasciculelor de actină și interacționează cu histonele, un grup de proteine cu rol esențial în împachetarea specifică a ADN-ului nuclear. Prin intermediul acestei legături, s-a observat cum proteina fascin susține repararea ADN-ului, promovând supraviețuirea celulelor canceroase. Astfel, cercetătorii au emis ipoteza conform căreia blocarea funcționalității fascinei poate crește sensibilitatea maselor tumorale la radioterapie sau chimioterapie.

Maddy Parsons, profesor de Biologie Celulară și autor principal al studiului, a afirmat: „Având în vedere că fascina prezintă niveluri foarte ridicate în multe tumori solide, dar nu și în țesuturile normale, această moleculă este o țintă terapeutică interesantă. Propunem promovarea acumulării de fascin în nucleul celulelor canceroase în locul țintirii acesteia în citoplasma celulară, aceasta putând fi o abordare alternativă care ar preveni atât creșterea, cât și răspândirea tumorii.”

sursa: Science Daily