Insomnia în timpul tratamentului oncologic: ce o cauzează și ce ajută cu adevărat

Cât de frecventă este insomnia la pacienții cu cancer

Tulburările de somn — dificultatea de a adormi, trezirile frecvente în timpul nopții sau somnul care nu mai odihnește — sunt una dintre cele mai des întâlnite probleme la persoanele aflate în tratament pentru cancer. Studiile arată că până la jumătate dintre pacienții aflați sub tratament raportează probleme legate de somn.^[1] Insomnia poate fi de scurtă durată (câteva nopți sau săptămâni) sau cronică, atunci când persistă trei luni sau mai mult; dacă ai avut insomnie și înainte de diagnostic, este mai probabil să continui să ai dificultăți de somn și acum.^[2]

Pe lângă insomnie, mai pot apărea și alte tipuri de probleme de somn: hipersomnia, adică nevoia de a dormi mult mai mult decât de obicei sau somnolență puternică în timpul zilei, și sindromul picioarelor neliniștite, o senzație supărătoare la nivelul picioarelor care apare mai ales când stai întins și care dă impulsul de a le mișca.^[2] Toate acestea fac parte din categoria mai largă a tulburărilor de somn, care cuprinde și apneea în somn (pauze de respirație în timpul nopții) sau tulburările de ritm circadian.^[4]

De ce apar problemele de somn în timpul tratamentului

Nu există o singură cauză. Problemele de somn pot fi legate de efectele secundare ale tratamentului oncologic, de medicamentele pe care le iei, de spitalizările prelungite și de stresul psihologic al bolii.^[1] La acestea se adaugă, pentru mulți pacienți, factori care se întrepătrund: durerea netratată suficient, care împiedică adormirea sau provoacă treziri nocturne; bufeurile și transpirațiile nocturne cauzate de unele tratamente hormonale, care întrerup somnul; infecțiile, care consumă energie și pot provoca febră; precum și greața sau vărsăturile, care duc la deshidratare și oboseală.^[3] Anxietatea și îngrijorarea legate de diagnostic și de evoluția bolii sunt, la rândul lor, o cauză frecventă de insomnie — un nivel ridicat de stres poate provoca probleme fizice, inclusiv insomnie și pierderea poftei de mâncare.^[3]

Somnul prost și oboseala din cancer se alimentează reciproc: lipsa somnului agravează oboseala legată de boală și de tratament, iar oboseala, la rândul ei, te poate face să ațipești în timpul zilei, ceea ce îngreunează și mai mult somnul din timpul nopții.^[2]

De ce contează să dormi bine în timpul tratamentului

Un somn bun susține atât sănătatea fizică, cât și cea psihică — ajută la o gândire mai clară, poate contribui la scăderea tensiunii arteriale, susține apetitul și întărește sistemul imunitar.^[1] Când problemele de somn se prelungesc fără să fie tratate, crește riscul de anxietate sau depresie.^[1] Din acest motiv, somnul nu este un detaliu secundar în timpul tratamentului oncologic, ci o parte din îngrijirea ta, exact ca durerea sau greața — merită discutat cu echipa medicală la fel de direct.

Ce poți face chiar tu pentru un somn mai bun

Majoritatea adulților au nevoie de cel puțin șapte ore de somn pe noapte.^[2] Câteva obiceiuri simple, respectate constant, pot ajuta la restabilirea unui somn mai bun:^[1]

• Mergi la culcare doar atunci când ți-e somn, într-o cameră liniștită, întunecată și confortabilă.
• Dacă nu adormi, ridică-te din pat și revino doar când simți că ți-e somn — a sta treaz în pat, frustrat, întărește asocierea dintre pat și neliniște.
• Oprește televizorul și alte ecrane cu câteva ore înainte de culcare.
• Evită mesele copioase și băuturile în cantitate mare chiar înainte de culcare.
• Mișcarea zilnică ajută somnul, dar exercițiul fizic făcut cu puțin timp înainte de culcare poate, dimpotrivă, să îngreuneze adormirea.

Aceste obiceiuri de igienă a somnului sunt un prim pas util și lipsit de riscuri, pe care îl poți începe imediat, dar nu rezolvă întotdeauna problema de unele singure, mai ales dacă insomnia este deja instalată de câteva luni — de aceea merită discutate cu medicul împreună cu celelalte opțiuni de mai jos.

Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie — ce arată studiile

Terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta la gestionarea insomniei: un terapeut specializat te poate învăța să schimbi gândurile și convingerile negative despre somn, iar tehnici precum relaxarea musculară, imageria ghidată sau auto-hipnoza pot fi și ele de folos.^[1] Această formă de terapie, numită în literatura de specialitate CBT-I (terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie), este cea mai bine studiată intervenție pentru insomnia asociată cancerului.

O amplă analiză sistematică publicată în 2024, care a reunit 61 de studii clinice randomizate cu 6.528 de participanți, a comparat tratamentele medicamentoase, fizice și psihologice disponibile pentru insomnia pacienților și supraviețuitorilor de cancer. CBT-I a ieșit în evidență ca fiind cea mai eficientă intervenție pentru reducerea severității insomniei, cu beneficii suplimentare asupra oboselii, simptomelor depresive și anxietății; alte abordări — terapia cu lumină, melatonina, mișcarea fizică sau terapiile de tip mindfulness — au arătat și ele un oarecare beneficiu, dar cu dovezi mai puțin convingătoare decât pentru CBT-I. O variantă mai scurtă, terapia comportamentală scurtă pentru insomnie, s-a dovedit promițătoare ca alternativă mai puțin solicitantă pentru pacienții aflați încă sub tratament activ.^[5]

O a doua analiză sistematică, din 2025, care a inclus 19 studii randomizate cu 1.803 supraviețuitori de cancer (94% femei, majoritatea cu antecedente de cancer de sân), a confruntat rezultatele CBT-I cu grupuri de control. La finalul intervenției, scorul de severitate a insomniei a scăzut cu 4,4 puncte mai mult în grupul CBT-I decât în grupul de control — o îmbunătățire reală, dar sub pragul considerat „diferență minimă importantă clinic” (6 puncte); altfel spus, CBT-I ajută vizibil, însă nu pe toți pacienții în aceeași măsură, iar un număr apreciabil, nu majoritatea, obțin un beneficiu cu adevărat important clinic. Autorii au notat că certitudinea dovezilor este scăzută spre foarte scăzută, din cauza eterogenității dintre studii, și au subliniat nevoia unor strategii suplimentare pentru pacienții care nu răspund la acest tratament de primă linie.^[6]

Concluzia practică pentru pacient: CBT-I este, la ora actuală, cel mai susținut tratament nefarmacologic pentru insomnia din timpul și după tratamentul oncologic, dar este o terapie, nu o soluție imediată — cere, de obicei, câteva săptămâni de ședințe structurate, iar efectul poate fi parțial, nu total, pentru fiecare pacient în parte.

Când sunt de ajutor medicamentele pentru somn

Dacă obiceiurile de somn și terapiile de relaxare nu sunt suficiente, medicul îți poate prescrie, pentru o perioadă scurtă, un medicament pentru somn. Alegerea depinde de tipul exact de problemă pe care o ai — dacă te confrunți mai ales cu dificultatea de a adormi sau cu trezirile din timpul nopții — și de celelalte medicamente pe care le iei deja, pentru a evita interacțiunile.^[1] Nu lua niciun medicament sau supliment pentru somn, inclusiv melatonină, fără să verifici mai întâi cu medicul sau farmacistul dacă este potrivit și sigur pentru situația ta.^[4] Dozele și durata tratamentului se stabilesc individual, de aceea nu există o schemă „universală” valabilă pentru toți pacienții.

Când să vorbești cu medicul despre problemele de somn

Spune-i medicului sau asistentei despre orice dificultate de somn, astfel încât să poți primi ajutorul de care ai nevoie.^[1] Este util să pregătești dinainte câteva întrebări pentru următoarea vizită, de exemplu: de ce am dificultăți de somn, ce probleme ar trebui să vă semnalez imediat, ce pot face pentru a dormi mai bine și dacă mi s-ar putea recomanda un specialist în somn sau un medicament pentru somn.^[1] Dacă problemele de somn persistă de mai multe luni, medicul sau un specialist în somn poate recomanda o evaluare mai amănunțită, inclusiv, dacă este cazul, o polisomnografie (o înregistrare a activității creierului, respirației și altor funcții din timpul somnului), pentru a stabili diagnosticul corect și tratamentul potrivit.^[1]

Concluzii

Insomnia din timpul tratamentului oncologic este frecventă și are cauze multiple — de la efectele tratamentului și durere, până la anxietatea firească legată de boală. Nu este un semn de slăbiciune și nici ceva ce trebuie îndurat în tăcere: obiceiurile bune de somn ajută, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie are cele mai solide dovezi dintre toate opțiunile, iar atunci când e nevoie, există și soluții medicamentoase pe termen scurt. Cel mai important pas este să vorbești deschis cu echipa medicală despre cât de prost dormi — somnul este parte din tratament, nu un detaliu pe care trebuie să îl gestionezi singur.