Adenoza mamară: ce înseamnă rezultatul de biopsie și cât crește riscul de cancer de sân

Ce este adenoza mamară

Sânul este format, printre altele, din lobuli – glandele mici care produc lapte – legați între ei prin canale galactofore. Adenoza apare atunci când acești lobuli se măresc și devin mai numeroși decât în mod normal^[1]. Este una dintre modificările benigne ale sânului, afecțiuni foarte frecvente, pe care majoritatea femeilor le au la un moment dat în viață, alături de chisturi, fibroadenoame, modificări fibrochistice sau papiloame intraductale^[2].

Există o formă particulară, numită adenoză sclerozantă, în care lobulii măriți sunt deformați de un țesut asemănător unei cicatrici. Această formă poate provoca durere la nivelul sânului^[1].

Cine o are mai des

Adenoza este găsită frecvent în fragmentele de țesut luate la biopsie de la femei care au și modificări fibrochistice ale sânului – adică acel țesut mamar mai dens și nodular, care se schimbă odată cu ciclul menstrual^[1].

Un studiu chinezesc a comparat 865 de paciente operate la același spital: 203 cu adenoză sclerozantă și 662 cu carcinom ductal invaziv, diagnosticul fiind confirmat la fiecare prin examen histopatologic după operație. Pe măsură ce vârsta și dimensiunea leziunii creșteau, probabilitatea ca nodulul să fie adenoză scădea semnificativ, cu valori-prag de 36 de ani și 10 milimetri^[3]. Cu alte cuvinte, la o femeie tânără cu un nodul mic, o modificare benignă este o explicație mai probabilă decât la o femeie mai în vârstă cu un nodul mai mare – dar comparația s-a făcut între paciente deja ajunse pe masa de operație, într-un singur spital, așa că aceste cifre ajută medicul să cântărească o suspiciune, nu să pună un diagnostic.

Cum se descoperă: simptome și semne la investigații

Unele modificări benigne ale sânului dau semne – durere, nodul, scurgere prin mamelon –, iar altele nu dau nimic și sunt observate prima dată pe o mamografie^[2]. Adenoza poate intra în ambele categorii: atunci când lobulii măriți sunt grupați aproape unii de alții, pot fi suficient de voluminoși pentru a fi simțiți ca un nodul, iar forma sclerozantă poate produce și durere^[1].

La mamografie, adenoza se poate arăta prin calcificări – mici depuneri de calciu în țesut. Acestea nu sunt specifice adenozei: calcificări apar și în cancerul de sân, iar pe mamografie cele două situații pot fi greu de deosebit. Nici examenul clinic nu este suficient pentru a spune dacă un nodul este adenoză sau altceva^[1].

De ce poate fi confundată cu un cancer la imagistică

Pentru că adenoza sclerozantă poate produce un nodul palpabil și calcificări, ea se numără printre modificările benigne pe care imagistica nu le poate departaja cu certitudine de un cancer, iar echipa medicală are nevoie de alte examinări sau teste pentru un diagnostic clar^[2].

Studiul amintit mai sus, care a comparat la ecografie adenoza sclerozantă cu carcinomul ductal invaziv, a identificat un profil care înclină balanța spre adenoză: femeie tânără, fără simptome, mai ales sub 36 de ani, cu o leziune mică – în special sub 10 milimetri –, cu margini distincte, ecou intern omogen și fără vascularizație vizibilă în interior. Pe baza acestor elemente autorii au construit un instrument de calcul al probabilității, destinat medicului^[3].

Aceste indicii ajută medicul radiolog să aprecieze cât de suspectă pare o leziune, dar niciunul dintre ele, singur, nu înlocuiește biopsia atunci când aspectul imagistic nu este clar benign.

Diagnosticul: de ce e nevoie de biopsie

Atunci când simptomele sau rezultatul unei investigații imagistice ridică suspiciunea unui cancer de sân, urmează biopsia: se recoltează țesut sau o parte din nodul, care este trimis la laborator și examinat la microscop de un medic anatomopatolog. Biopsia este singura metodă prin care se poate ști cu certitudine dacă o zonă modificată este sau nu cancer, iar rezultatul vine, de obicei, în câteva zile^[4].

Tipul de biopsie – cu ac fin, cu ac gros sau chirurgicală – depinde de cât de suspectă pare sau se simte modificarea, de dimensiunea și localizarea ei, de existența mai multor zone suspecte, de starea generală de sănătate și de preferințele pacientei. De cele mai multe ori se poate face o biopsie cu ac^[4].

În cazul adenozei, biopsia este de obicei pasul care lămurește diagnosticul, fiindcă nici examenul clinic, nici mamografia nu pot separa singure adenoza de un cancer atunci când există un nodul sau calcificări^[1].

Ce înseamnă pentru riscul de cancer de sân

Majoritatea formelor de adenoză nu sunt considerate un factor care crește riscul de cancer de sân. Adenoza sclerozantă pare să îl crească ușor; chiar și așa, recomandările de screening nu se schimbă, de obicei, atunci când la biopsie se găsește adenoză^[1].

Cât de mare e acest „ușor” se vede într-un studiu făcut pe 3.461 de femei afro-americane din Detroit – o populație puțin studiată până atunci în acest domeniu, pentru că cercetările anterioare se făcuseră mai ales pe femei albe – care avuseseră o biopsie de sân cu rezultat benign. Dintre ele, 6,88% au dezvoltat ulterior cancer de sân. Șase dintre cele unsprezece tipuri de leziuni benigne urmărite au fost legate, fiecare în parte, de un risc mai mare de cancer de sân, iar adenoza sclerozantă era una dintre ele, împreună cu hiperplazia ductală și lobulară, papilomul intraductal, metaplazia apocrină, modificările de tip columnar și cicatricile radiare. În plus, pentru fiecare tip diferit de leziune benignă găsit la aceeași pacientă, riscul ulterior creștea cu aproximativ 25% (risc relativ 1,25)^[5]. Contează, așadar, nu doar ce fel de leziune s-a găsit, ci și câte tipuri diferite apar pe aceeași biopsie – o informație pe care medicul tău o poate pune în context, împreună cu restul istoricului tău medical.

Tratament și urmărire

Adenoza nu are, de regulă, nevoie de tratament, decât dacă produce simptome care te deranjează; în acest caz, poate fi îndepărtată chirurgical^[1]. În rest, odată ce biopsia a lămurit diagnosticul, urmarea este continuarea controalelor obișnuite ale sânului, în ritmul recomandat de medicul tău.

Nu confunda „adenoză” cu „adenoză sclerozantă”: diferența dintre cele două și ritmul de urmărire potrivit pentru tine se clarifică cu medicul care a cerut biopsia și cu cel care a interpretat-o, nu din ce citești despre subiect.

Când trebuie să mergi la medic

Mergi la medic dacă simți un nodul la sân sau sub braț, dacă sânul își schimbă dimensiunea ori forma, dacă apare o scurgere prin mamelon, dacă pielea sânului sau mamelonul se modifică (mâncărime, roșeață, întunecare, cute, descuamare, încrețire) sau dacă sânii sunt dureroși, umflați ori sensibili. Problemele minore și cele serioase ale sânului au adesea simptome asemănătoare, iar unele dintre aceste semne pot fi semne de alarmă pentru cancerul de sân^[6].

La noi, primul pas este, de obicei, medicul de familie sau medicul ginecolog, care poate recomanda o ecografie mamară ori o mamografie și, dacă e nevoie, te poate îndruma către medicul chirurg sau către un specialist în imagistică mamară pentru biopsie.

Concluzii

Adenoza mamară este o modificare benignă frecventă a glandelor sânului, iar numele ei apare adesea pe un buletin de biopsie. Poate să sperie, pentru că pe mamografie calcificările din adenoză se pot arăta la fel de suspecte ca într-un cancer, dar adenoza în sine nu este cancer și, în majoritatea formelor, nu este considerată un factor care crește riscul. Ce contează este ca orice nodul sau modificare a sânului să fie evaluate complet, iar rezultatul biopsiei să fie discutat clar cu medicul tău, inclusiv în privința riscului tău individual și a ritmului de urmărire potrivit pentru tine.