Durerea sânilor (mastalgia): când e normală și când trebuie investigată
Autor: Cristina Mustață | actualizat la 28-09-2026
Durerea sau sensibilitatea sânilor este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care femeile ajung la medic îngrijorate de un cancer, deși în marea majoritate a cazurilor cauza este hormonală și benignă.
Rezumat
- Durerea sânilor (mastalgia) apare la un moment dat la majoritatea femeilor și, prin ea însăși, este rareori un semn de cancer
- Se împarte în durere ciclică (legată de ciclul menstrual) și durere non-ciclică (constantă, localizată, fără legătură cu perioada)
- Semnele care trebuie evaluate de un medic sunt cele care apar împreună cu durerea: un nodul nou care nu dispare, scurgeri cu sânge din mamelon, roșeață cu febră, sau modificări de formă și piele
- Un sutien potrivit și analgezicele uzuale ameliorează disconfortul la majoritatea femeilor; investigațiile imagistice se fac țintit, nu de rutină, la orice durere
Cât de frecventă este durerea sânilor
Durerea la nivelul sânilor este extrem de comună — afectează între 70% și 80% dintre femei[1], iar după alte estimări peste două treimi dintre femei o resimt la un moment dat în viață[2]. Este, de asemenea, unul dintre cele mai frecvente motive pentru care o femeie cere o consultație de sân: la nivel național, în Marea Britanie, aproximativ 20% dintre trimiterile rapide pentru suspiciune de cancer mamar sunt făcute exclusiv pentru durere, fără alt semn asociat[3]. Cu toate acestea, durerea singură, fără alt simptom, este rareori legată de cancerul de sân[4][5][6].
Durerea ciclică și durerea non-ciclică
Prima întrebare pe care și-o pune un medic este dacă durerea urmează un tipar legat de ciclul menstrual sau nu, pentru că răspunsul orientează direct cauza probabilă[6].
Durerea ciclică este cea mai frecventă formă. De obicei începe cu până la două săptămâni înainte de menstruație, se intensifică spre perioada menstruală și dispare odată cu ea. Este descrisă ca o senzație surdă, de greutate sau de tensiune, afectează de regulă ambii sâni (uneori și axila) și se explică prin schimbările hormonale care însoțesc ciclul menstrual[4][6]. Pilulele contraceptive și alte tratamente hormonale administrate ciclic pot provoca un tipar similar de sensibilitate, care revine la fiecare ciclu[6].
Durerea non-ciclică nu este legată de menstruație — poate fi constantă sau poate veni și trece, dar fără tiparul lunar. De regulă este resimțită într-o singură zonă a unui sân, a peretelui toracic sau a axilei. O durere constantă, sau care apare în afara ciclului menstrual, merită discutată cu medicul, ca acesta să caute cauza și să o trateze[6].
Alte cauze frecvente ale durerii sânilor
Pe lângă fluctuațiile hormonale ale ciclului, durerea de sân mai poate avea și alte cauze, de multe ori ușor de identificat din istoric[4][5]:
- Sarcina — sensibilitatea sânilor este frecvent unul dintre primele semne, mai ales în primul trimestru
- Alăptarea — sânii se pot umfla dureros odată cu apariția laptelui; dacă apare și o zonă roșie, caldă, împreună cu febră, poate fi vorba de o infecție (mastită)
- Menopauza — modificările hormonale din perioada de tranziție pot da sensibilitate, chiar dacă femeia nu mai are cicluri regulate
- Anumite medicamente — printre altele, unele antidepresive, unele antipsihotice, diureticele și terapia hormonală de substituție
- Modificări fibrochistice ale țesutului mamar — zone cu chisturi mici și țesut mai dens, care devin adesea mai sensibile chiar înainte de menstruație[5]; abordarea lor este de regulă conservatoare[7]
- Un sutien nepotrivit — un sutien care nu susține bine sânii poate da durere sau disconfort[6]
- Durere care vine de fapt din altă parte — o întindere sau o leziune a gâtului, a umărului sau a spatelui poate fi resimțită ca durere de sân
Când durerea sânilor trebuie evaluată de un medic
Cheia este să nu privești durerea izolat, ci împreună cu tot ce observi la sân. Durerea de sân devine motiv de îngrijorare mai degrabă atunci când este constantă, fără legătură cu ciclul, durează mai multe săptămâni și este însoțită de alte semne, decât atunci când apare singură[6]. Cere o consultație cât mai curând (medic de familie, ginecolog sau chirurg specializat pe patologia sânului) dacă, pe lângă durere, observi[4][5]:
- un nodul nou, ferm, care nu se mișcă și nu dispare după terminarea menstruației
- scurgeri din mamelon, mai ales dacă sunt cu striuri de sânge
- modificarea formei sau dimensiunii unui sân
- piele cu aspect de coajă de portocală, sau retracția mamelonului spre interior
- o erupție pe mamelon sau în jurul lui
Dacă durerea este însoțită de febră mare și o zonă a sânului este roșie, caldă și umflată, mergi cât mai repede la medic sau la o unitate de urgență — poate fi vorba de o infecție a sânului (mastită sau abces) care are nevoie de tratament prompt[4]. În rest, dacă durerea nu se ameliorează cu analgezice obișnuite sau persistă mai multe săptămâni fără explicație, e un motiv suficient pentru o consultație, chiar și fără alt semn asociat[4][5]. Același lucru este valabil dacă în familie există cazuri de cancer de sân[4].
Datele din practică arată că, atunci când durerea este singurul simptom, riscul de cancer este mic: într-un studiu britanic pe peste 1.000 de femei trimise către o clinică dedicată exclusiv durerii de sân, incidența cancerului de sân a fost de 4,8 la 1.000, iar aproape 96% au fost externate direct din clinică doar cu explicații și recomandări pentru controlul durerii, fără a fi nevoie de trimitere la o clinică de diagnostic[3].
Cum stabilește medicul diagnosticul
Evaluarea începe cu un istoric detaliat — de când există durerea, dacă urmează un tipar lunar, ce medicamente iei, dacă ești însărcinată sau alăptezi — urmat de un examen clinic al sânilor[1][5]. Investigațiile imagistice (mamografie, ecografie) nu sunt automate la orice durere; ele se aleg în funcție de tipul durerii (ciclică, non-ciclică sau localizată într-un singur punct), de vârstă și de ce se găsește la examenul clinic[2]. Când imagistica este necesară, alegerea între mamografie, ecografie sau ambele urmează criterii de adecvare dedicate[1]. Iar dacă durerea nu este însoțită de alte semne suspecte, iar istoricul și examenul clinic sunt normale, legătura cu un cancer este rară: femeia primește explicații liniștitoare și tratament pentru simptome, adesea fără nicio investigație imagistică[1].
Ce poți face pentru a reduce durerea
Pentru majoritatea femeilor, câteva măsuri simple ajută semnificativ[4][5]:
- Un sutien bine ajustat, purtat pe parcursul zilei și, dacă durerea e supărătoare, și un sutien moale, fără balene, pe timpul nopții
- Analgezice uzuale — paracetamol sau ibuprofen, conform prospectului, sau un gel analgezic aplicat local
- Comprese calde sau reci aplicate pe zona dureroasă
Vitamina E și uleiul de luminiță de seară sunt folosite des pentru durerea de sân, dar majoritatea studiilor nu au arătat vreun beneficiu, iar dovezile în favoarea lor sunt slabe[4][5]. La fel, nu există dovezi bune că reducerea grăsimilor, a cofeinei sau a ciocolatei din alimentație scade durerea de sân[5]. Dacă durerea este severă și persistentă, iar măsurile de mai sus nu ajută, medicul poate discuta opțiuni suplimentare, inclusiv ajustarea unei contracepții hormonale existente — aceasta este o decizie individuală, luată împreună cu medicul, nu o schemă de auto-tratament[5].
Concluzii
Durerea sânilor este un simptom extrem de comun și, în majoritatea cazurilor, are o cauză hormonală benignă, fără legătură cu un cancer. Tiparul durerii — dacă urmează ciclul menstrual sau nu — și mai ales prezența altor semne asociate (nodul nou, scurgeri cu sânge, modificări de piele sau formă, febră) sunt ceea ce ghidează cu adevărat decizia de a merge la medic, nu intensitatea durerii în sine. Un sutien potrivit și analgezicele uzuale ameliorează disconfortul la cele mai multe femei; investigațiile imagistice se fac țintit, pe baza tabloului clinic, nu ca reflex la orice sensibilitate.
Actualizat la 28-09-2026 | Vizite: 54 | bibliografie
- Hiperplazia atipică de sân: ce înseamnă rezultatul de biopsie
- Scorul BI-RADS de la mamografie: ce înseamnă categoriile de la 0 la 6
- Papilomul intraductal: nodulul din spatele mamelonului care dă scurgeri
- Chisturile mamare: de ce apar, cum se diagnostichează și când au nevoie de tratament
- Nodulul la sânul bărbaților: ginecomastie sau ceva mai grav?