Vaccinul personalizat împotriva melanomului malign

Autor: Dragomir Radu Ioan | actualizat la 07-04-2025

Vaccinul personalizat împotriva melanomului malign
Vaccinurile personalizate împotriva melanomului ar putea fi utilizate pentru a declanşa un răspuns imun puternic, care să vizeze mutaţii tumorale specifice, la pacienţii diagnosticaţi cu acest tip de cancer, se arată într-un studiu recent desfăşurat la Facultatea de Medicină a Universităţii Washington din St. Louis, SUA.

Vaccinurile, administrate până acum la trei pacienţi cu un stadiu avansat al bolii, au părut să crească numărul şi diversitatea limfocitelor T de atac. Importanţa descoperirii este crucială pentru imunoterapia utilizată în tratarea cancerelor. Această strategie de tratament stimulează sistemul imun, determinându-l să identifice şi să distrugă celulele tumorale. Rezultatele studiului, aflat încă la început, au apărut în publicaţia Science Express, ediția curentă.

Realizarea vaccinurilor s-a bazat pe secvenţierea genomului prelevat atât din tumorile pacienţilor, cât şi a celui prelevat din probe de ţesut sănătos, urmărindu-se identificarea unor proteine mutante, numite neoantigene, specifice celulelor tumorale. Apoi, prin utilizarea unor algoritmi informatici şi a testelor de laborator, cercetătorii au fost capabili să prevadă şi să testeze care dintre aceste neoantigene sunt susceptibile să deţină o capacitate mai mare de a provoca un răspuns imun adecvat, fiind utile în compoziția noului vaccin.

Vaccinul a fost administrat pacienţilor cu melanom care au suferit intervenţii chirurgicale pentru îndepărtarea tumorii, dar la care celulele canceroase s-au răspândit la nivelul ganglionilor limfatici. „Studiul demonstrează modul în care acest vaccin poate declanşa un răspuns imun puternic”, afirmă coordonatorul studiului clinic, doctorul Gerald Linette, medic oncolog la Universitatea Washington. „Antigenele tumorale pe care le-am inoculat în vaccinuri au provocat un răspuns amplu printre limfocitele T, responsabile de distrugerea tumorilor. Rezultatele noastre sunt încă preliminare, dar credem că vaccinurile au potenţial terapeutic. Ne bazăm pe diversitatea remarcabilă a acestui tip de răspuns”, a mai adăugat coordonatorul științific.

Cercetătorii avertizează că este timpuriu să admită că vaccinurile sunt eficiente pe termen lung. Studiul a fost conceput să evalueze siguranţa şi răspunsul imun; totuşi, niciunul dintre pacienţi nu a experimentat reacţii adverse.

„Are un caracter cât se poate de personalizat pentru un vaccin”, afirmă Elaine Mardis, director adjunct al Institutului McDonnell pentru studierea Genomului din cadrul Universităţii Washington. „Metoda noastră este fundamental diferită de identificarea convenţională a mutaţiilor. Dacă aceasta din urmă se concentrează pe detectarea genelor mutante care promovează dezvoltarea cancerului, noi urmărim să găsim un unic set de proteine mutante în tumora pacientului, care ar putea fi cu mai mare uşurinţă recunoscut ca străin de către sistemul imunitar”, a încheiat Mardis.

Este cunoscut faptul că melanoamele suferă un număr impresionant de mutaţii genetice determinate de expunerea la radiaţiile ultraviolete. Probele bioptice identifică, în medie, 500 de gene mutante - poate chiar mai multe. Utilizând algoritmi de predicţie, oamenii de ştiinţă au restrâns cercetările prin determinarea neoantigenelor care nu doar că erau exprimate în tumora pacientului, dar aveau şanse mai mari să fie recunoscute ca „non-self” de sistemul imun al acestuia.

„Ne putem gândi la un neoantigen ca la o ţintă situată pe fiecare celulă canceroasă”, afirmă doctorul Beatriz Carreno. „Fiecare melanom poate avea sute de ţinte diferite. Ca parte a neoantigenelor pentru vaccin, am reuşit să identificăm ţintele specifice celulelor tumorale ale fiecărui pacient. Apoi, am creat vaccinuri personalizate care să selecteze un grup de astfel de ţinte”, a mai adăugat medicul.

Carreno şi colegii săi au selectat un set de 7 neoantigene specifice pentru fiecare vaccin şi au folosit celulele dendritice ale pacienţilor (o populaţie de celule specializate ale sistemului imunitar) să distribuie neoantigenele limfocitelor T. Astfel, celulele dendritice joacă un rol important în alertarea sistemului imun, „amintind” limfocitelor T să atace tumora.

După administrarea vaccinului, în decurs de patru luni, au fost prelevate săptămânal mostre din sângele pacienţilor incluşi în studiu. Analizând probele, s-a observat că fiecare pacient a dezvoltat un răspusn imun îndreptat spre neoantigenele din vaccin.

Vaccinurile au stimulat diverse clone ale limfocitelor T să lupte împotriva neoantigenelor, sugerând că acest vaccin ar putea fi utilizat pentru activarea unei categorii mai mari de celule T şi pentru direcţionarea spre mutaţii specifice altor tipuri de neoplasme caracterizate, la rândul lor, printr-un număr crescut de mutaţii, cum sunt cele pulmonare, vezicale sau colorectale.

„Echipa noastră a dezvoltat o nouă strategie pentru imunoterapia personalizată în cancere”, spune doctorul Gerald Linette. „Mulţi cercetători au emis această ipoteză conform căreia este posibil să folosim neoantigenele pentru a activa sistemul imun, dar nimic nu era sigur până acum. Mai sunt multe de făcut, dar este un prim pas important pentru descoperirea de noi tratamente anticanceroase bazate pe răspunsul imun individual”, conchide Linette.

Sursa: Medical Xpress

Actualizat la 07-04-2025 | Vizite: 1100 | bibliografie

Alte articole:
Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp