Un test de sânge ar putea determina riscul de reapariție a cancerului de sân
Autor: Rusu Andreea | actualizat la 31-08-2025
Un nou studiu, realizat de cercetători de la The Institute of Cancer Research și The Royal Marsden NHS Foundation Trust din Anglia, a prezentat un test de sânge care ar putea depista semnele reapariției cancerului, cu mult timp înainte ca tumoarea să apară la radiografie.
Testul, care urmărește revenirea celulelor canceroase, se bazează pe identificarea ADN-ului tumoral prezent în sânge. Acestea reprezintă celule canceroase care nu au fost distruse prin tratament și care pot da naștere la noi tumori.
Studiul a implicat 55 de paciente cu cancer de sân în fază incipientă, care au suferit o intervenție chirurgicală și care au fost tratate cu succes. Postoperator, li s-au recoltat probe de sânge, iar prin intermediul testelor de sânge, cercetătorii au putut prezice cu exactitate la care dintre acestea va reapărea cancerul, chiar cu 6 luni în avans.
Rezultatele au arătat că femeile cu testul pozitiv pentru ADN circulant tumoral au un risc de 12 ori mai ridicat pentru revenirea cancerului, comparativ cu cele având testul negativ. În plus, testul de sânge a detectat reapariția cancerului cu aproximativ 7, 9 luni înaintea oricărei simptomatologii.
Kat Arney, de la Cancer Research UK, a afirmat că cercetătorii caută modalități de identificare a ADN-ului care a fost eliberat în sânge de către celulele tumorale, în încercarea de a monitoriza revenirea cancerului, fără a realiza radiografii sau biopsii.
Doctorul Nicholas Turner, de la The Royal Marsden, este de acord că încă mai sunt necesare investigații pentru implementarea acestei tehnologii, dar informațiile obținute ar putea schimba viața pacientelor cu cancer de sân.
Descoperirile ar putea fi valabile pentru orice subtip de cancer de sân, întrucât mutațiile genice sunt comune la multe dintre acestea.
Testul ar putea situa oamenii de știință la un pas înaintea cancerului, întrucât ei ar putea monitoriza progresia tumorii și alege tratamentul cel mai adecvat pentru particularitățile subtipului de cancer.
Scopul testului este de a separa mutațiile care produc cancer de restul mutațiilor genetice din organism, urmărind cum ar putea fi corectate defectele genetice în particular la un pacient. Genele care suferă modificări la o anumită persoană sunt aceleași care vor determina recidivarea cancerului la aceeași persoană.
Sursa: Medical News Today
Testul, care urmărește revenirea celulelor canceroase, se bazează pe identificarea ADN-ului tumoral prezent în sânge. Acestea reprezintă celule canceroase care nu au fost distruse prin tratament și care pot da naștere la noi tumori.
Studiul a implicat 55 de paciente cu cancer de sân în fază incipientă, care au suferit o intervenție chirurgicală și care au fost tratate cu succes. Postoperator, li s-au recoltat probe de sânge, iar prin intermediul testelor de sânge, cercetătorii au putut prezice cu exactitate la care dintre acestea va reapărea cancerul, chiar cu 6 luni în avans.
Rezultatele au arătat că femeile cu testul pozitiv pentru ADN circulant tumoral au un risc de 12 ori mai ridicat pentru revenirea cancerului, comparativ cu cele având testul negativ. În plus, testul de sânge a detectat reapariția cancerului cu aproximativ 7, 9 luni înaintea oricărei simptomatologii.
Kat Arney, de la Cancer Research UK, a afirmat că cercetătorii caută modalități de identificare a ADN-ului care a fost eliberat în sânge de către celulele tumorale, în încercarea de a monitoriza revenirea cancerului, fără a realiza radiografii sau biopsii.
Doctorul Nicholas Turner, de la The Royal Marsden, este de acord că încă mai sunt necesare investigații pentru implementarea acestei tehnologii, dar informațiile obținute ar putea schimba viața pacientelor cu cancer de sân.
Descoperirile ar putea fi valabile pentru orice subtip de cancer de sân, întrucât mutațiile genice sunt comune la multe dintre acestea.
Testul ar putea situa oamenii de știință la un pas înaintea cancerului, întrucât ei ar putea monitoriza progresia tumorii și alege tratamentul cel mai adecvat pentru particularitățile subtipului de cancer.
Scopul testului este de a separa mutațiile care produc cancer de restul mutațiilor genetice din organism, urmărind cum ar putea fi corectate defectele genetice în particular la un pacient. Genele care suferă modificări la o anumită persoană sunt aceleași care vor determina recidivarea cancerului la aceeași persoană.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 31-08-2025 | Vizite: 785 | bibliografie
Alte articole:
- Cercetătorii identifică „divizarea ARN-ului” ca factor cheie al cancerului
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- Creșterea cancerului colorectal cu debut precoce în Elveția: analiză națională pe 42 de ani
- Recuperarea energiei musculare poate explica oboseala la supraviețuitorii cancerului
- Apariția miocarditei în prima lună de imunoterapie oncologică se corelează cu o mortalitate semnificativ mai mare
- Finanțarea cercetării oncologice în SUA: discrepanțe majore între mortalitate și alocarea resurselor