Turele de noapte ar putea crește riscul pentru cancer
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 16-08-2025
Numeroase studii susțin că, perturbarea ritmului circadian al organismului indusă de programul în ture de noapte ar putea crește riscul de apariție al cancerului.
O cercetare publicată în jurnalul științific Cell Metabolism, realizată de cercetătorii din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), a dezvăluit unul dintre mecanismele care stau la baza acestei asocieri. Mai exact, tulburarea ritmului circadian ce presupune afectarea expresiei a două gene supresoare care inițiază creșterea tumorală.
Programul de lucru în ture de noapte interferă cu ritmul circadian, care reglează în intervalul de 24 de ore momentul în care organismul doarme și se trezește ca răspuns la stimulii fiziologici de lumină și întuneric recepționați de retină și procesați ulterior la nivelul nucleului suprachiasmatic al hipotalamusului.
În cadrul experimentului au fost identificate două gene responsabile de reglarea ritmului circadian: Bmal1 și Per2.
Bmal1 este responsabilă de activarea genei Per2, care la rândul ei inițiază o serie de procese biologice implicate în reglarea ritmului circadian. În unele situații nefiziologice, procesele de diviziune și metabolice celulare sunt caracteristice cancerogenezei.
Cercetătorii menționează că, proteinele care codează aceste gene prezintă fluctuații pe parcursul zilei, acestea fiind mai reduse dacă ciclurile lumină/ întuneric sunt afectate, ceea ce stimulează creșterea și diviziunea celulară, respectiv inițierea și progresia procesului canceros.
Studiul a fost realizat pe modele animale. Însă, o etapă a cercetării a cuprins și analiza unor mostre umane de țesut tumoral, la nivelul cărora au fost identificate cantități reduse ale proteinelor care codează genele Bmal1 și Per2. De asemenea, a fost observată diminuarea expresiei mai multor gene care reglează ritmul circadian.
Studii suplimentare sunt necesare pentru confirmarea acestor date și ulterior pentru inițierea unor metode de prevenție în rândul persoanelor cele mai vulnerabile la tulburări ale ritmului circadian: persoanele care lucrează în ture de noapte.
Sursa: Medical Xpress
O cercetare publicată în jurnalul științific Cell Metabolism, realizată de cercetătorii din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), a dezvăluit unul dintre mecanismele care stau la baza acestei asocieri. Mai exact, tulburarea ritmului circadian ce presupune afectarea expresiei a două gene supresoare care inițiază creșterea tumorală.
Programul de lucru în ture de noapte interferă cu ritmul circadian, care reglează în intervalul de 24 de ore momentul în care organismul doarme și se trezește ca răspuns la stimulii fiziologici de lumină și întuneric recepționați de retină și procesați ulterior la nivelul nucleului suprachiasmatic al hipotalamusului.
În cadrul experimentului au fost identificate două gene responsabile de reglarea ritmului circadian: Bmal1 și Per2.
Bmal1 este responsabilă de activarea genei Per2, care la rândul ei inițiază o serie de procese biologice implicate în reglarea ritmului circadian. În unele situații nefiziologice, procesele de diviziune și metabolice celulare sunt caracteristice cancerogenezei.
Cercetătorii menționează că, proteinele care codează aceste gene prezintă fluctuații pe parcursul zilei, acestea fiind mai reduse dacă ciclurile lumină/ întuneric sunt afectate, ceea ce stimulează creșterea și diviziunea celulară, respectiv inițierea și progresia procesului canceros.
Studiul a fost realizat pe modele animale. Însă, o etapă a cercetării a cuprins și analiza unor mostre umane de țesut tumoral, la nivelul cărora au fost identificate cantități reduse ale proteinelor care codează genele Bmal1 și Per2. De asemenea, a fost observată diminuarea expresiei mai multor gene care reglează ritmul circadian.
Studii suplimentare sunt necesare pentru confirmarea acestor date și ulterior pentru inițierea unor metode de prevenție în rândul persoanelor cele mai vulnerabile la tulburări ale ritmului circadian: persoanele care lucrează în ture de noapte.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 16-08-2025 | Vizite: 631 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1