Tratamentul oncologic la final de viață crește spitalizările și reduce accesul la îngrijire paliativă
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 29-09-2025
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la MD Anderson Cancer Center și publicat în Journal of Clinical Oncology a analizat impactul utilizării tratamentului sistemic anticanceros în ultimele 30 de zile de viață. Concluziile evidențiază o asociere clară între astfel de intervenții și o serie de evenimente medicale nedorite, inclusiv spitalizări frecvente, internări în terapie intensivă și o utilizare redusă a îngrijirii paliative prin hospice.
Deși utilizarea chimioterapiei clasice în apropierea sfârșitului vieții a scăzut în ultimii ani, în paralel a crescut utilizarea imunoterapiilor și terapiilor țintite. Aceste noi tratamente, deși promițătoare în stadii mai timpurii, pot genera consecințe negative atunci când sunt administrate în ultimele zile de viață.
Utilizarea excesivă a acestor terapii la sfârșitul vieții este considerată o problemă majoră de sănătate publică, cu implicații etice și de calitate a vieții atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora.
Despre studiu
Analiza s-a bazat pe datele SEER-Medicare, acoperind un eșantion de 315.089 adulți americani cu vârsta peste 66 de ani, diagnosticați cu diverse tipuri de cancer și decedați între 2015 și 2020. Studiul a inclus doar pacienți cu acoperire Medicare partea D (fără Medicare Advantage) și a evaluat utilizarea:
- chimioterapiei citotoxice,
- imunoterapiei,
- terapiilor țintite,
- combinărilor acestora.
Obiectivul principal
Investigarea relației dintre administrarea tratamentelor sistemice anticanceroase în ultimele 30 de zile de viață și utilizarea serviciilor medicale acute, precum și a îngrijirilor paliative prin hospice.
Rezultate
Dintre toți pacienții analizați, 7,6% (n = 23.970) au primit tratament anticanceros sistemic în ultimele 30 de zile de viață. Distribuția tratamentelor a fost:
- 50,6% chimioterapie citotoxică,
- 20,8% imunoterapie,
- 18% terapii țintite,
- 10,6% combinații terapeutice.
Riscuri crescute asociate cu utilizarea tratamentelor
Comparativ cu pacienții care nu au primit tratament în ultimele 30 de zile, cei care au primit au prezentat:
- De 3 ori mai multe vizite la urgență (raport de șanse = 3,05; interval de încredere 95%: 2,95–3,15),
- De 2,6 ori mai multe spitalizări (raport de șanse = 2,64; interval de încredere 95%: 2,56–2,72),
- De 1,8 ori mai multe internări în terapie intensivă (raport de șanse = 1,78; interval de încredere 95%: 1,72–1,83),
- De 2 ori mai multe decese în spital (raport de șanse = 2,02; interval de încredere 95%: 1,96–2,08),
- Utilizare redusă a serviciilor hospice (raport de șanse = 0,51; interval de încredere 95%: 0,50–0,53).
Toate tipurile de tratament analizate au fost asociate cu o utilizare crescută a resurselor medicale și o scădere a accesului la îngrijirea paliativă. Toate asocierile au fost statistic semnificative (P < 0,001).
Implicații și recomandări
Dr. Kerin Adelson, autorul principal, atrage atenția asupra nevoii urgente de a revizui practicile de îngrijire la sfârșitul vieții. Adminstrarea de tratamente agresive în ultimele zile de viață poate avea efecte dăunătoare asupra calității vieții, determinând suferință inutilă, spitalizări frecvente și decese în medii impersonale, departe de familie.
MD Anderson a inițiat schimbări structurale și de practică pentru a reduce utilizarea excesivă a chimioterapiei în rândul pacienților terminali. Un element central al acestei inițiative este colaborarea strânsă cu pacienții și familiile acestora pentru a discuta despre prognostic, opțiuni de îngrijire și dorințele legate de sfârșitul vieții.
Concluzie
Acest studiu evidențiază importanța reevaluării tratamentelor administrate la sfârșitul vieții și subliniază riscurile asociate cu utilizarea sistemică a terapiilor anticanceroase în ultimele 30 de zile. Este esențial ca politicile de sănătate și protocoalele clinice să încurajeze abordări centrate pe pacient, care respectă demnitatea, confortul și preferințele personale, în detrimentul intervențiilor medicale inutile și agresive.
Actualizat la 29-09-2025 | Vizite: 83 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology