Terapia hormonală și riscul de apariție a cancerului: ce spune o nouă lucrare de cercetare?
Riscul femeilor care au suferit o histerectomie și care urmează o terapie hormonală de a dezvolta cancer de sân în urma tratamentului hormonal sunt aproape inexistente, potrivit unei noi lucrări de cercetare, care analizează studii anterioare publicate pe aceeași temă.
Terapia hormonală, un tratament folosit pentru ameliorarea simptomelor menopauzei, a fost, pentru o lungă perioadă de timp, subiectul unor controverse. O serie de studii au evidențiat o creștere a riscului de cancer în rândul femeilor care beneficiau de tratament, în timp ce, alte studii au oferit rezultate contradictorii. Incertitudinea observată în studiile anterioare, dar și dorința de a investiga potențialul tratamentului hormonal de a crește riscul de cancer mamar, i-a determinat pe cercetătorii de la Universitatea din Virginia să efectueze o nouă revizuire, care poate să ofere perspective importante pentru pacienți și pentru medici.
Rezultatele studiului, publicate împreună cu un editorial al autorilor, „sunt un argument puternic” că terapia hormonală poate fi folosită fără griji de către toate femeile care au suferit o histerectomie. Descoperirile arată că terapia cu estrogeni utilizată în monoterapie la menopauză de către femeile supuse unei histerectomii (procedură chirurgicală de indepartare a uterului) nu a crescut riscul de cancer mamar invaziv. Utilizarea pe termen îndelungat a terapiei a crescut riscul de a dezvolta cancer de sân, însă creșterile nu au fost unele îngrijorătoare.
Același studiu arată că administrarea în mod simultan a medicamentelor cu estrogen și progesteron poate crește riscul de cancer de sân în rândul femeilor care nu au suferit o histerectomie, in special în urma utilizării tratamentelor pe termen lung. Cu toate acestea, deși există un risc mai mare de cancer de sân, alte studii au evidențiat că riscul de mortalitate este în continuare același.
sursa: Science Daily
foto: UVA Health Newsroom
Terapia hormonală, un tratament folosit pentru ameliorarea simptomelor menopauzei, a fost, pentru o lungă perioadă de timp, subiectul unor controverse. O serie de studii au evidențiat o creștere a riscului de cancer în rândul femeilor care beneficiau de tratament, în timp ce, alte studii au oferit rezultate contradictorii. Incertitudinea observată în studiile anterioare, dar și dorința de a investiga potențialul tratamentului hormonal de a crește riscul de cancer mamar, i-a determinat pe cercetătorii de la Universitatea din Virginia să efectueze o nouă revizuire, care poate să ofere perspective importante pentru pacienți și pentru medici.
Rezultatele studiului, publicate împreună cu un editorial al autorilor, „sunt un argument puternic” că terapia hormonală poate fi folosită fără griji de către toate femeile care au suferit o histerectomie. Descoperirile arată că terapia cu estrogeni utilizată în monoterapie la menopauză de către femeile supuse unei histerectomii (procedură chirurgicală de indepartare a uterului) nu a crescut riscul de cancer mamar invaziv. Utilizarea pe termen îndelungat a terapiei a crescut riscul de a dezvolta cancer de sân, însă creșterile nu au fost unele îngrijorătoare.
Același studiu arată că administrarea în mod simultan a medicamentelor cu estrogen și progesteron poate crește riscul de cancer de sân în rândul femeilor care nu au suferit o histerectomie, in special în urma utilizării tratamentelor pe termen lung. Cu toate acestea, deși există un risc mai mare de cancer de sân, alte studii au evidențiat că riscul de mortalitate este în continuare același.
sursa: Science Daily
foto: UVA Health Newsroom
Actualizat la 05-09-2022 | Vizite: 79 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1