Terapia de privare androgenică nu crește riscul de boală Alzheimer
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 27-01-2025
Un articol publicat recent în Journal of Clinical Oncology aduce lămuriri în ceea ce privește studiile controversate care au identificat o asociere puternică între terapia cancerului de prostată și majorarea riscului de demență.
Terapia de privare androgenică (androgen deprivation therapy, ADT) este recomandată pentru managementul stadiilor avansate ale cancerului de prostată și potrivit celor mai noi cercetări nu crește riscul de boală Alzheimer.
ADT este o formă de castrare chimică care este prescrisă cu scopul de a reduce nivelul hormonilor masculini, androgenii care au drept reprezentanți testosteronul și dihidrosteronul, și care favorizează multiplicarea celulelor canceroase la nivelul prostatei. Tratamentul anti-androgenic este larg utilizat și eficient, fără a necesita costuri foarte mari, ceea ce explică și nevoia de identificare cu seriozitate a posibilelor efecte secundare pe care le poate genera
„Declinul cognitiv este un efect secundar cunoscut al scăderii producerii testosteronului, reprezentând de regulă o sursă justificată de îngrijorare în legătură cu terapia de privare androgenică. Totuși, există o mare diferență între diminuarea funcției cognitive și mecanismele biologice implicate în apariția demenției.”, afirmă autorul studiului.
Tot acesta a identificat o serie de erori de ordin metodologic în cadrul studiilor care au descoperit asocierea între ADT și demență. De exemplu, deoarece terapia antiandrogenică este frecvent administrată persoanelor în etate, acest fapt ar putea introduce factori de confuzie cu privire la cauzalitatea între tratamentul oncologic și apariția demenței, în contextul unui declin cognitiv fiziologic, favorizat de înaintarea în vârstă.
Rezultatele studiului au o importanță clinică majoră. Astfel atât pacienții, dar și clinicienii care recomandă această formă de tratament sunt reasigurați că relația cauzală dintre ADT și demență nu este susținută de dovezi științifice relevante.
„Pentru majoritatea medicamentelor trebuie avute în vedere pe lângă beneficiile terapeutice, posibilele efecte secundare. Există modalități prin care se poate anticipa sau compensa deficitul cognitiv dacă aceasta ar fi situația. Însă, dacă pacienții cred că terapia de privare androgenică ar putea dubla riscul de Alzheimer s-ar putea opune inițierii acestui tratament dovedit eficient în tratarea cancerului de prostată.”
Sursa: EurekAlert!
Terapia de privare androgenică (androgen deprivation therapy, ADT) este recomandată pentru managementul stadiilor avansate ale cancerului de prostată și potrivit celor mai noi cercetări nu crește riscul de boală Alzheimer.
ADT este o formă de castrare chimică care este prescrisă cu scopul de a reduce nivelul hormonilor masculini, androgenii care au drept reprezentanți testosteronul și dihidrosteronul, și care favorizează multiplicarea celulelor canceroase la nivelul prostatei. Tratamentul anti-androgenic este larg utilizat și eficient, fără a necesita costuri foarte mari, ceea ce explică și nevoia de identificare cu seriozitate a posibilelor efecte secundare pe care le poate genera
„Declinul cognitiv este un efect secundar cunoscut al scăderii producerii testosteronului, reprezentând de regulă o sursă justificată de îngrijorare în legătură cu terapia de privare androgenică. Totuși, există o mare diferență între diminuarea funcției cognitive și mecanismele biologice implicate în apariția demenției.”, afirmă autorul studiului.
Tot acesta a identificat o serie de erori de ordin metodologic în cadrul studiilor care au descoperit asocierea între ADT și demență. De exemplu, deoarece terapia antiandrogenică este frecvent administrată persoanelor în etate, acest fapt ar putea introduce factori de confuzie cu privire la cauzalitatea între tratamentul oncologic și apariția demenței, în contextul unui declin cognitiv fiziologic, favorizat de înaintarea în vârstă.
Rezultatele studiului au o importanță clinică majoră. Astfel atât pacienții, dar și clinicienii care recomandă această formă de tratament sunt reasigurați că relația cauzală dintre ADT și demență nu este susținută de dovezi științifice relevante.
„Pentru majoritatea medicamentelor trebuie avute în vedere pe lângă beneficiile terapeutice, posibilele efecte secundare. Există modalități prin care se poate anticipa sau compensa deficitul cognitiv dacă aceasta ar fi situația. Însă, dacă pacienții cred că terapia de privare androgenică ar putea dubla riscul de Alzheimer s-ar putea opune inițierii acestui tratament dovedit eficient în tratarea cancerului de prostată.”
Sursa: EurekAlert!
Actualizat la 27-01-2025 | Vizite: 1057 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology