Terapia cognitiv-comportamentală îmbunătățește calitatea vieții tinerilor pacienți cu cancer
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 12-09-2024
Cancerul afectează milioane de persoane anual la nivel global, având un impact profund asupra stării fizice, psihologice și sociale a pacienților. Terapia cognitiv-comportamentală este frecvent utilizată pentru tratamentul tulburărilor de sănătate mintală, demonstrând eficacitate în îmbunătățirea calității vieții și a stării de sănătate mintală, inclusiv depresia și anxietatea. O meta-analiză și revizuire sistematică și-a propus să evalueze eficacitatea terapiei cognitiv-comportamentale în ameliorarea sănătății mintale și a calității vieții la pacienții cu cancer, examinând, de asemenea, influența vârstei pacienților și modalitățile de livrare a tratamentului asupra eficacității terapiei cognitiv-comportamentale.
Studiul de la University of Michigan a urmat protocolul Cochrane și PRISMA, cu o strategie de căutare detaliată în baze de date și site-uri profesionale până în iulie 2023. Au fost incluse studii controlate, randomizate și non-randomizate. Analiza datelor s-a realizat folosind software-ul statistic R și a inclus regresie meta-analitică cu estimare robustă a varianței.
Terapia cognitiv-comportamentală este benefică pentru gestionarea sănătății mintale și îmbunătățirea calității vieții în rândul supraviețuitorilor de cancer, cu variații în funcție de vârstă și modalitatea de livrare a terapiei. Studiul subliniază necesitatea de a adapta intervențiile terapiei cognitiv-comportamentale la caracteristicile demografice și preferințele pacienților pentru a maximiza eficacitatea.
Acest studiu oferă o analiză cuprinzătoare și detaliată a impactului terapiei cognitiv-comportamentale asupra pacienților cu cancer, evidențiind importanța adaptării și personalizării intervențiilor psihosociale în oncologie.
sursa: News Medical
Studiul de la University of Michigan a urmat protocolul Cochrane și PRISMA, cu o strategie de căutare detaliată în baze de date și site-uri profesionale până în iulie 2023. Au fost incluse studii controlate, randomizate și non-randomizate. Analiza datelor s-a realizat folosind software-ul statistic R și a inclus regresie meta-analitică cu estimare robustă a varianței.
Rezultate
Analiza a inclus 132 de studii cu 1.030 estimări ale dimensiunii efectului, acoperind un eșantion de 13.226 de participanți. Rezultatele indică un efect moderat și statistic semnificativ al terapiei cognitiv-comportamentale asupra sănătății mintale și calității vieții, cu diferențe semnificative în funcție de grupul de vârstă și modalitatea de livrare a tratamentului. Terapia cognitiv-comportamentală a fost eficace în special pentru pacienții pediatrici și tineri adulți, dar mai puțin pentru cei peste 65 de ani. De asemenea, terapia față în față a arătat un efect mai mare comparativ cu livrarea exclusiv tehnologică.Terapia cognitiv-comportamentală este benefică pentru gestionarea sănătății mintale și îmbunătățirea calității vieții în rândul supraviețuitorilor de cancer, cu variații în funcție de vârstă și modalitatea de livrare a terapiei. Studiul subliniază necesitatea de a adapta intervențiile terapiei cognitiv-comportamentale la caracteristicile demografice și preferințele pacienților pentru a maximiza eficacitatea.
Concluzii
Integrarea terapiei cognitiv-comportamentale în tratamentele pentru cancer poate îmbunătăți semnificativ sănătate mintală și calitatea vieții, cu implicații importante pentru practica clinică. Studiile viitoare ar trebui să exploreze mai detaliat cum diferitele caracteristici ale pacienților și modalitățile de livrare influențează rezultatele tratamentului.Acest studiu oferă o analiză cuprinzătoare și detaliată a impactului terapiei cognitiv-comportamentale asupra pacienților cu cancer, evidențiind importanța adaptării și personalizării intervențiilor psihosociale în oncologie.
sursa: News Medical
Actualizat la 12-09-2024 | Vizite: 74 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1