Studiu: peste 4 din 10 decese cauzate de cancer ar putea fi prevenite
Factorii de risc comportamentali, ce țin în mod exclusiv de alegerile unei persoane, precum fumatul, consumul de alcool sau sedentarismul, contribuie în mod semnificativ la povara globală a cancerului, potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul The Lancet. Mai mult de 40% dintre decesele cauzate de cancer ar putea fi prevenite prin schimbarea alimentației sau prin renunțarea la fumat sau alcool, potrivit concluziilor studiului.
Cancerul reprezintă în prezent a doua cauză de deces la nivel mondial, peste zece milioane de persoane fiind anual victime ale bolii. Deși o parte dintre tipurile de cancer nu pot fi prevenite, fiind cauzate de moștenirea genetică, mai bine de o treime dintre cancere sunt cauzate de expunerea constantă la o serie de factori de risc, astfel că pot fi prevenite. Studiul actual estimează povara globală a cancerului declanșată de factorii de risc comportamentali, de mediu, ocupaționali și metabolici. Pentru studiu au fost folosite 23 de tipuri de cancer și peste 30 de factori de risc modificabili.
În general, studiul a estimat decesele cauzate de cancer în 2019, cât și tendințele în ceea ce privește mortalitatea prin cancer între anii 2010 și 2019. Potrivit studiului, numărul deceselor cauzate de cancer și asociate cu unul dintre factorii de risc modificabili a fost în anul 2019 de 4,4 milioane la nivel global, ceea ce reprezintă aproximativ 44% din numărul total de decese cauzate de cancer.
Fumatul, consumul de alcool, alimentația și expunerea la un aer poluat au fost principalii factori de risc care au determinat decesele prin cancer. Principalele cancere în ceea ce privește mortalitatea, atribuite factorilor de risc, au fost cancerele de trahee, bronhii și plămâni, urmate de cancerul de colon sau cancerul rectal.
Numărul deceselor prin cancer asociate factorilor de risc a fost mai mare în rândul bărbaților, cel mai probabil din cauza ratei mai mari de deces a acelor tipuri de cancere atribuite genului și a ratei mai ridicate a mortalității cancerului pulmonar la bărbați. Deși factorii comportamentali au contribuit cel mai mult la decesele cauzate de cancer în anul 2019, în perioada 2010-2019, cea mai mare creștere procentuală a ratei deceselor prin cancer a fost atribuită factorilor metabolici.
sursa: News Medical
foto: Nutnutchar NAV / Shutterstock.com
Cancerul reprezintă în prezent a doua cauză de deces la nivel mondial, peste zece milioane de persoane fiind anual victime ale bolii. Deși o parte dintre tipurile de cancer nu pot fi prevenite, fiind cauzate de moștenirea genetică, mai bine de o treime dintre cancere sunt cauzate de expunerea constantă la o serie de factori de risc, astfel că pot fi prevenite. Studiul actual estimează povara globală a cancerului declanșată de factorii de risc comportamentali, de mediu, ocupaționali și metabolici. Pentru studiu au fost folosite 23 de tipuri de cancer și peste 30 de factori de risc modificabili.
În general, studiul a estimat decesele cauzate de cancer în 2019, cât și tendințele în ceea ce privește mortalitatea prin cancer între anii 2010 și 2019. Potrivit studiului, numărul deceselor cauzate de cancer și asociate cu unul dintre factorii de risc modificabili a fost în anul 2019 de 4,4 milioane la nivel global, ceea ce reprezintă aproximativ 44% din numărul total de decese cauzate de cancer.
Fumatul, consumul de alcool, alimentația și expunerea la un aer poluat au fost principalii factori de risc care au determinat decesele prin cancer. Principalele cancere în ceea ce privește mortalitatea, atribuite factorilor de risc, au fost cancerele de trahee, bronhii și plămâni, urmate de cancerul de colon sau cancerul rectal.
Numărul deceselor prin cancer asociate factorilor de risc a fost mai mare în rândul bărbaților, cel mai probabil din cauza ratei mai mari de deces a acelor tipuri de cancere atribuite genului și a ratei mai ridicate a mortalității cancerului pulmonar la bărbați. Deși factorii comportamentali au contribuit cel mai mult la decesele cauzate de cancer în anul 2019, în perioada 2010-2019, cea mai mare creștere procentuală a ratei deceselor prin cancer a fost atribuită factorilor metabolici.
sursa: News Medical
foto: Nutnutchar NAV / Shutterstock.com
Actualizat la 26-08-2022 | Vizite: 78 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1