Statinele ar putea reduce mortalitatea cauzată de cancerul de sân cu o cincime

Un studiu publicat în Nature's British Journal of Cancer a realizat cea mai cuprinzătoare analiză sistematică și meta-analiză de până acum asupra legăturii dintre utilizarea statinelor și prognosticul cancerului de sân. Cercetarea, condusă de o echipă internațională, a inclus 34 de studii observaționale care au analizat aproape 690.000 de paciente diagnosticate cu cancer mamar.
Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei și principala cauză de deces prin cancer în rândul populației feminine. În paralel, multe paciente sunt afectate de comorbidități cardiovasculare, iar statinele – medicamente hipolipemiante utilizate pe scară largă – sunt frecvent prescrise în acest context. În mod particular, statinele inhibă calea mevalonatului, esențială pentru proliferarea celulară, și se cunoaște faptul că această cale este suprareglată în tumorile mamare. Studii preclinice au sugerat un potențial efect antitumoral al statinelor, ceea ce a condus la un număr tot mai mare de cercetări observaționale privind impactul lor asupra mortalității și recurenței cancerului de sân.

Despre studiu

Meta-analiza a inclus 34 de studii (21 pentru mortalitate specifică cancerului de sân – deces prin cancer mamar, DCM – și 20 pentru recurență – recidiva cancerului de san, RCM), publicate până la 13 iunie 2024, totalizând 689.990 paciente. Studiile au fost selectate din baze de date majore precum PubMed, Embase și Cochrane Library, fără restricții de dată, dar limitate la publicații în limba engleză și studii pe subiecți umani.

• cohortă de femei diagnosticate cu cancer mamar;
• utilizarea statinelor ca expunere de interes (înainte sau după diagnostic);
• raportarea de riscuri relative (RR) și intervale de încredere;
• rezultate relevante pentru DCM sau RCM.

Studiile au fost clasificate după:

• tipul de design (prospectiv sau retrospectiv);
• caracteristici ale pacientelor (inclusiv status receptor estrogenic – RE);
• tipul de statină (lipofilă vs hidrofila);
• utilizarea postdiagnostică (noi utilizatoare vs utilizatoare prevalente);
• prezența sau absența prejudecată temporală nemuritoare (PTN), un tip de erore metodologică frecventă în studiile farmacoepidemiologice.

Rezultate

Asocierea dintre utilizarea statinelor și mortalitatea specifică cancerului de sân

Cele 21 de studii incluse pentru acest rezultat au arătat că utilizarea statinelor se asociază cu o reducere semnificativă a riscului de deces specific cancerului de sân, cu un risc relatic (RR) de 0,81 (IC95%: 0,75–0,87, p < 0,001). Heterogenitatea între studii a fost moderată spre mare (I² = 69,4%).

Subanalizele au arătat că:

• Statinele lipofile au avut un efect protector mai pronunțat (RR = 0,75) comparativ cu statinele hidrofobe (RR = 0,93).
• Nu s-au observat diferențe semnificative în funcție de prezența PTN, statusul receptorilor estrogenici, stadiul bolii sau tipul de utilizare postdiagnostică (nou vs prevalent).

Asocierea dintre utilizarea statinelor și recurența cancerului de sân

Pentru acest rezultat au fost analizate 20 de studii, iar rezultatul global a indicat tot o asociere protectoare semnificativă: RR = 0,81 (IC95%: 0,74–0,89, p < 0,001). Heterogenitatea a fost moderată (I² = 51,8%).

Subanalizele nu au identificat modificatori semnificativi ai efectului în funcție de:

• tipul statinei (lipofilă vs hidrofila),
• statusul RE (pozitiv vs negativ),
• utilizarea nouă vs prevalentă,
• prezența biasului PTN.

Totuși, efectul protector a părut mai pronunțat în tumorile RE pozitive, deși diferențele nu au atins semnificația statistică.

Analize suplimentare

• Părtinire de publicare: Nu s-au identificat semne de bias în studiile privind mortalitatea (p = 0,94), dar au existat semne clare de bias pentru studiile privind recurența (p = 0,002). Analiza de tip trim-and-fill a arătat că efectul protector rămâne semnificativ chiar și după corectarea acestui bias (RR = 0,86).
• Impactul PTN: Deși PTN este un risc metodologic important, analiza nu a găsit diferențe semnificative între studiile susceptibile vs nesusceptibile la acest tip de bias.
• Heterogenitate: Studiile au fost foarte variate în privința populațiilor, perioadelor de urmărire, ajustărilor statistice și contextului de utilizare a statinelor. Acest lucru poate influența robustețea estimărilor obținute.

Concluzii

Această meta-analiză extinsă oferă dovezi solide privind asocierea între utilizarea statinelor și un risc redus atât de mortalitate specifică, cât și de recurență în cancerul de sân. Cele mai importante concluzii sunt:

• Statinele, în special cele lipofile, ar putea conferi un beneficiu adjuvant în tratamentul cancerului de sân, în special pentru pacientele cu tumori RE pozitive.
• Nu s-au identificat diferențe semnificative în funcție de stadiul cancerului, tipul de utilizare postdiagnostică sau biasul PTN.
• Deși există o anumită heterogenitate între studii, consistența rezultatelor și lipsa unor efecte adverse evidente susțin investigarea statinelor în studii clinice prospective randomizate.

Implicații clinice și direcții viitoare

Aceste date sugerează că statinele ar putea avea un rol terapeutic în afara indicațiilor cardiovasculare, mai ales la pacientele cu cancer mamar în stadii incipiente și receptori estrogenici pozitivi. Totuși, pentru a putea recomanda utilizarea lor în context oncologic, este esențială validarea acestor observații în studii randomizate controlate, care să evalueze nu doar eficiența, ci și siguranța administrării statinelor în acest context.

De asemenea, viitoarele cercetări ar trebui să exploreze:

• diferențele în funcție de statusul menopauzal,
• aderența reală la tratamentul cu statine,
• rolul biomarkerilor precum 27-hidroxicolesterolul în modularea răspunsului la tratament.

În concluzie, acest studiu întărește ideea că repozitionarea medicamentelor, în acest caz a statinelor, poate deschide noi perspective în tratamentul personalizat al cancerului mamar.