Sistemul imunitar poate fi cheia diagnosticării cancerului
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Copenhaga arată că expresia unică a moleculelor de microARN din probele de sânge ale pacienților ce suferă de cancer de tract biliar poate fi cheia diagnosticării precoce a acestui tip de tumoră. Conform oamenilor de știință, numeroase tipuri de cancer sunt dificil de diagnosticat, ceea ce le conferă un grad ridicat de mortalitate.
Dan Høgdall, autor al studiului și doctor la Departamentul de Oncologie din cadrul Spitalului Herlev, afirmă că tumorile apărute la nivelul căilor biliare înregistrează tipare de dezvoltare și apariție diferite, ceea ce determină o îngreunare a apariției unor măsuri terapeutice împotriva acestora. Cu toate acestea, autorul subliniază faptul că una dintre manifestările comune pe care toate aceste tipuri de cancer le prezintă este reprezentată de alterarea sistemului imunitar, ce poate fi surprinsă prin intermediul probelor de sânge prelevate de la pacienți. Acesta evidențiază și noile căi de tratament pe care noua abordare de tratare a cancerelor a oferit-o, astfel că vizarea celulelor imunitare, în loc de cele canceroase, în vederea efectuării imunoterapiei poate oferi un prognostic mai bun persoanelor care suferă de cancer.
Eșantionul de studiu a fost compus din 200 de persoane ale căror probe de sânge au fost prelevate, acestea aparținând de două grupuri distincte în funcție de prezența sau absența cancerului de tract biliar. Studiul a constat în analizarea celulelor sanguine în vederea identificării unui grup de gene microARN ce a permis identificarea persoanelor care sufereau de tumori biliare de cele care nu prezentau procese canceroase, analiza sugerând astfel faptul că genele pot furniza informații prețioase referitoare la posibilitatea ca anumite structuri din organism să fie alterate neoplazic. Autorii menționează și faptul că studiul nu este primul care tratează subiectul legăturii dintre cancer și sistemul imunitar, însă este primul în care se reușește crearea unei legături între genele identificabile la nivel sanguin și cancerul de căi biliare.
În plus, Høgdall afirmă că metoda de cercetare folosită în cadrul studiului este nouă, asemănând tehnicile folosite în lucrările anterioare cu „o căutare a acului în carul cu fân”, explicând faptul că metodele utilizate de acesta au fost de identificare a modificărilor ce pot fi evidențiate cu ușurință. Astfel, specialiștii au reușit să compare particularitățile celulare sanguine ale pacienților ce suferă de cancer cu cele ale persoanelor sănătoase, descoperind biomarkeri sugestivi.
sursa: Science Daily
foto: University of Copenhagen News
Dan Høgdall, autor al studiului și doctor la Departamentul de Oncologie din cadrul Spitalului Herlev, afirmă că tumorile apărute la nivelul căilor biliare înregistrează tipare de dezvoltare și apariție diferite, ceea ce determină o îngreunare a apariției unor măsuri terapeutice împotriva acestora. Cu toate acestea, autorul subliniază faptul că una dintre manifestările comune pe care toate aceste tipuri de cancer le prezintă este reprezentată de alterarea sistemului imunitar, ce poate fi surprinsă prin intermediul probelor de sânge prelevate de la pacienți. Acesta evidențiază și noile căi de tratament pe care noua abordare de tratare a cancerelor a oferit-o, astfel că vizarea celulelor imunitare, în loc de cele canceroase, în vederea efectuării imunoterapiei poate oferi un prognostic mai bun persoanelor care suferă de cancer.
Eșantionul de studiu a fost compus din 200 de persoane ale căror probe de sânge au fost prelevate, acestea aparținând de două grupuri distincte în funcție de prezența sau absența cancerului de tract biliar. Studiul a constat în analizarea celulelor sanguine în vederea identificării unui grup de gene microARN ce a permis identificarea persoanelor care sufereau de tumori biliare de cele care nu prezentau procese canceroase, analiza sugerând astfel faptul că genele pot furniza informații prețioase referitoare la posibilitatea ca anumite structuri din organism să fie alterate neoplazic. Autorii menționează și faptul că studiul nu este primul care tratează subiectul legăturii dintre cancer și sistemul imunitar, însă este primul în care se reușește crearea unei legături între genele identificabile la nivel sanguin și cancerul de căi biliare.
În plus, Høgdall afirmă că metoda de cercetare folosită în cadrul studiului este nouă, asemănând tehnicile folosite în lucrările anterioare cu „o căutare a acului în carul cu fân”, explicând faptul că metodele utilizate de acesta au fost de identificare a modificărilor ce pot fi evidențiate cu ușurință. Astfel, specialiștii au reușit să compare particularitățile celulare sanguine ale pacienților ce suferă de cancer cu cele ale persoanelor sănătoase, descoperind biomarkeri sugestivi.
sursa: Science Daily
foto: University of Copenhagen News
Actualizat la 02-08-2022 | Vizite: 80 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1