Scurtarea telomerilor protejează împotriva cancerului
Recent, cercetătorii au decoperit că scurtarea telomerilor nu este doar un semn de îmbătrânire, ci o metodă de protecție împotriva cancerului, la specia umană.
Telomerii reprezintă capete de cromozomi care, o dată cu înaintarea în vârstă, se micșorează. Deși de mult timp se știe că procesul este un semn al îmbătrânirii, un nou studiu arată că scurtarea lor protejează de fapt împotriva neoplaziei. Rezultatele au fost publicate în eLife.
În celulele stem, inclusiv în cele care dau naștere la ovule și spermatozoizi, telomerii sunt îngrijiți de către telomeraze. Telomeraza este o enzimă care adaugă ADN telomeric la capetele cromozomilor. Totuși, deoarece ea nu este prezentă în celulele umane normale, telomerii se scurtează de-a lungul timpului. Programul de scurtare al telomerilor limitează numărul de diviziuni al celulelor umane normale la aproximativ 50.
Ipoteza care afirmă că scurtarea telomerilor ar putea proteja împotriva cancerului a fost propusă cu zeci de ani în urmă. Atunci, cercetătorii și-au imaginat că, o dată ce o celulă canceroasă s-a divizat de 50 de ori, scăderea rezervei de telomeri va inhiba dezvoltarea neoplaziei. Tot atunci, s-a observat că doar acele cancere care activau telomeraza puteau să prolifereze.
Ipoteza a fost susținută și de studiile clinice. Deși experimentele pe șoricei au arătat că scurtarea telomerilor poate proteja împotriva cancerului, rămâne controversată valabilitatea ipotezei la specia umană.
Supresia tumorală cu ajutorul telomerilor funcționează doar dacă ne naștem cu dimensiunea potrivită a telomerilor. Telomerii mai lungi vor permite celulelor canceroase să se dividă suplimentar, moment în care pot apărea mutații în codul genetic, inclusiv mutații care să activeze telomeraza.
Studiind procesul de reglare a telomerilor, cercetătorii au identificat o proteină denumită TIN2, care limitează lungimea telomerilor pe culturi de celule umane. Atunci când proteina este inhibată, telomeraza începe să lungească telomerii în mod exagerat. Totuși, nu se cunoaște dacă TIN2 reglează și lungimea telomerilor la naștere.
Oamenii de știință au descoperit că există unele familii de celule predispuse la cancer, toate având mutații în gena TINF2, care codifică pentru proteina TIN2 și controlul reglării lungimii telomerilor.
Prin tehnologia de editare genetică CRISPR, cercetătorii au adăugat celulelor aceeași modificare genetică prezentă la familiile celulare predispuse la cancer. După examinarea lor, s-a observat că celulele mutante erau celule normal sănătoase, cu telomeri funcționali și fără instabilitate genomică. Totuși, ele aveau telomerii prea lungi.
În concluzie, dovezile arată că dacă ne naștem cu telomeri lungi, există un risc crescut de a dezvolta cancer, inclusiv cancer mamar, colorectal melanom și cancer tiroidian.
sursa: Science Daily
Telomerii reprezintă capete de cromozomi care, o dată cu înaintarea în vârstă, se micșorează. Deși de mult timp se știe că procesul este un semn al îmbătrânirii, un nou studiu arată că scurtarea lor protejează de fapt împotriva neoplaziei. Rezultatele au fost publicate în eLife.
În celulele stem, inclusiv în cele care dau naștere la ovule și spermatozoizi, telomerii sunt îngrijiți de către telomeraze. Telomeraza este o enzimă care adaugă ADN telomeric la capetele cromozomilor. Totuși, deoarece ea nu este prezentă în celulele umane normale, telomerii se scurtează de-a lungul timpului. Programul de scurtare al telomerilor limitează numărul de diviziuni al celulelor umane normale la aproximativ 50.
Ipoteza care afirmă că scurtarea telomerilor ar putea proteja împotriva cancerului a fost propusă cu zeci de ani în urmă. Atunci, cercetătorii și-au imaginat că, o dată ce o celulă canceroasă s-a divizat de 50 de ori, scăderea rezervei de telomeri va inhiba dezvoltarea neoplaziei. Tot atunci, s-a observat că doar acele cancere care activau telomeraza puteau să prolifereze.
Ipoteza a fost susținută și de studiile clinice. Deși experimentele pe șoricei au arătat că scurtarea telomerilor poate proteja împotriva cancerului, rămâne controversată valabilitatea ipotezei la specia umană.
Supresia tumorală cu ajutorul telomerilor funcționează doar dacă ne naștem cu dimensiunea potrivită a telomerilor. Telomerii mai lungi vor permite celulelor canceroase să se dividă suplimentar, moment în care pot apărea mutații în codul genetic, inclusiv mutații care să activeze telomeraza.
Studiind procesul de reglare a telomerilor, cercetătorii au identificat o proteină denumită TIN2, care limitează lungimea telomerilor pe culturi de celule umane. Atunci când proteina este inhibată, telomeraza începe să lungească telomerii în mod exagerat. Totuși, nu se cunoaște dacă TIN2 reglează și lungimea telomerilor la naștere.
Oamenii de știință au descoperit că există unele familii de celule predispuse la cancer, toate având mutații în gena TINF2, care codifică pentru proteina TIN2 și controlul reglării lungimii telomerilor.
Prin tehnologia de editare genetică CRISPR, cercetătorii au adăugat celulelor aceeași modificare genetică prezentă la familiile celulare predispuse la cancer. După examinarea lor, s-a observat că celulele mutante erau celule normal sănătoase, cu telomeri funcționali și fără instabilitate genomică. Totuși, ele aveau telomerii prea lungi.
În concluzie, dovezile arată că dacă ne naștem cu telomeri lungi, există un risc crescut de a dezvolta cancer, inclusiv cancer mamar, colorectal melanom și cancer tiroidian.
sursa: Science Daily
Actualizat la 28-12-2020 | Vizite: 87 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1