Screening pentru cancerul de prostată - care sunt recomandările?

De-a lungul timpului au existat o serie de controverse în ceea ce privește screening-ul cancerului de prostată. Conform ultimelor date publicate în Annals of Internal Medicine, cercetătorii au sugerat că testările ajută la salvarea vieții celor care suferă de această boală, scăzând cu 32% riscul de deces.

Încă din 1980, recomandările medicilor erau ca bărbații să își facă anual analizele de sânge, pentru a putea detecta semnele unei eventuale tumori. Însă testarea pentru identificarea antigenului specific prostatei (PSA) a fost întotdeauna dificilă, având în vedere evoluția lentă a cancerului de prostată (spre deosebire de tumorile cancerului la sân). Acest lucru a determinat mulți bărbați să facă biopsii, o procedură relativ sigură, dar care expune la riscuri precum infecțiile, dar și intervenții chirurgicale, radiații sau ale terapii pentru a extirpa tumorile.

În SUA, toate aceste acțiuni au fost catalogate de medici ca fiind inutile, având riscul de a pune în pericol viața oamenilor, fără a le conferi în schimb beneficii (pentru majoritatea bărbaților cancerul de prostată nu este fatal). În acest sens, Grupul de lucru pentru servicii de prevenție din SUA a emis în anul 2012 o recomandare conform căreia bărbații cu vârsta cuprinsă între 55 și 69 de ani nu ar trebui să facă testul PSA, cu excepția cazurilor în care există un risc crescut să dezvolte cancerul.

Două studii au fost realizate (în SUA și în Europa), publicate simultan în New England Journal of Medicine, dar care au avut rezultate aparent opuse. În SUA, studiul Screening-ul pentru cancerul de prostată, plămâni, colorectal și ovarian (PLCO) nu a identificat nici o diferență între decesele cauzate de cancerul de prostată la bărbații cu vârsta cuprinsă între 55 și 74 de ani care au făcut screening-ul PSA și cei care nu au beneficiat de screening. Studiul european aleatoriu pentru screening-ul cancerului de prostată (ERSPC) a ales drept grup de studiu bărbații cu vârsta între 55 și 69 de ani și s-a constatat că screening-ul PSA a determinat o reducere cu 21% a riscului de a muri de cancer de prostată. Cu toate acestea, s-a ajuns la concluzia că nu există dovezi suficiente pentru a recomanda screening-ul PSA.

Analizând dintr-o nouă perspectivă cele două studii, cercetătorii sugerează potențialul cu adevărat benefic al PSA. Oamenii de știință își motivează opinia prin faptul că metodologiile și grupurile de studiu folosite ar fi fost diferite, astfel încât rezultatele nu pot fi comparate. Printre diferențele semnalate de specialiști putem nota:

• PLCO a analizat bărbații în fiecare an, iar ERSPC a analizat bărbații la fiecare doi până la patru ani;
• în SUA medicii au stabilit un prag mai înalt de PSA pentru obținerea unei biopsii, ceea ce înseamnă că în Europa bărbații au fost tratați mai devreme și astfel se poate explica reducerea deceselor;
• studiul din SUA a comparat bărbați care au fost supuși screening-ului PSA, cu bărbați care au fost ocazional examinați cu testul de sânge, în timp ce în Europa au fost comparați bărbați care au fost examinați cu cei care nu au fost examinați niciodată.

Odată ce au fost înțelese și acceptate aceste erori, cercetătorii au sugerat că testarea PSA duce la scăderea mortalității cauzată de cancer de prostată cu un procent cuprins între 25% și 32%, comparativ cu cazul bărbaților care nu fac un test de screening. Cel mai probabil aceste rezultate vor juca un rol orientativ în privința tratării cancerului de prostată, având în vedere cercetările constante din acest domeniu.

De asemenea, viitoarele studii nu se vor concentra doar asupra deceselor globale cauzate de cancerul de prostată, ci și asupra costurilor financiare și de sănătate pe care screening-ul le presupune. Rezultatele curente ar trebui să ofere bărbaților și medicilor încrederea că testarea PSA poate detecta cancerul și le poate prelungi viața. Acest lucru presupune însă identificarea tratamentului corect, în conformitate cu tipul de cancer. În acest sens, unul dintre cercetători a declarat: „Controversa privind screening-ul PSA nu ar trebui să mai aibă în vedere dacă poate sau nu să facă bine, ci dacă ne putem modifica comportamentul astfel încât beneficiile să fie mai mari decât riscurile.”

 

Sursa: Time