Scăderea consumului alimentar noaptea ar putea reduce riscul de cancer de sân
Autor: Sirețeanu Luiza Maria | actualizat la 27-04-2025
Reducerea nivelului de glucoză ca urmare a repausului alimentar pe timpul nopții și a scăderii timpului petrecut mâncând poate diminua riscul de apariție a cancerului de sân, conform studiului publicat în jurnalul Cancer, Epidemiologie, Biomarkeri&Prevenție, de cercetătorii Universității din California, Școala de Medicină San Diego.
Rezultatele acestui studiu au fost prezentate la reuniunea anuală a Asociației Americane de Cercetare a Cancerului din Philadelphia.
„Creșterea duratei de repaus alimentar poate fi o nouă strategie pentru reducerea riscul de dezvoltare a cancerului de sân”, a declarat Catherine Marinac, conducătorul științific al cercetării, doctorand la US San Diego. „Aceasta este o schimbare simplă de dietă, care poate fi înțeleasă și adoptată de majoritatea femeilor. Poate avea un impact imens asupra sănătății publice, fără a necesita monitorizarea caloriilor și nutrienților”, a adăugat Marinac.
Concentrația glucozei din sânge este mai bine controlată la femeile care au un repaus alimentar mai lung pe timpul nopții. Datele arată ca fiecare trei ore de repaus sunt asociate cu un nivel postprandial al glucozei cu 4% mai mic.
„Sfaturile dietetice pentru prevenirea cancerului se concentrează de obicei pe limitarea consumului de carne roșie, alcool și cereale rafinate, crescând în același timp consumul de vegetale”, a declarat co-autorul Ruth Patterson, medic, director adjunct la UC San Diego Moores Cancer Center și liderul programului de prevenire a cancerului. „Noi dovezi sugerează faptul că frecvența cu care manâncă oamenii într-o zi joacă de asemenea un rol important în riscul de apariție al cancerului”, a încheiat Patterson.
Femeile care au participat la studiu au mâncat de 5 ori pe zi, cu un repaus alimentar pe timpul nopții de 12 ore. Cele care au raportat o perioadă de repaus mai lungă au consumat mai puține calorii pe zi (inclusiv după ora 22.00) și au avut mai puține mese pe zi.
Cercetătorii recomandă studii clinice de mare amploare pentru a confirma faptul că repausul alimentar pe timpul nopții modifică în mod favorabil biomarkerii de control glicemic și riscul de apariție a cancerului mamar.
Rezultatele acestui studiu au fost prezentate la reuniunea anuală a Asociației Americane de Cercetare a Cancerului din Philadelphia.
„Creșterea duratei de repaus alimentar poate fi o nouă strategie pentru reducerea riscul de dezvoltare a cancerului de sân”, a declarat Catherine Marinac, conducătorul științific al cercetării, doctorand la US San Diego. „Aceasta este o schimbare simplă de dietă, care poate fi înțeleasă și adoptată de majoritatea femeilor. Poate avea un impact imens asupra sănătății publice, fără a necesita monitorizarea caloriilor și nutrienților”, a adăugat Marinac.
Concentrația glucozei din sânge este mai bine controlată la femeile care au un repaus alimentar mai lung pe timpul nopții. Datele arată ca fiecare trei ore de repaus sunt asociate cu un nivel postprandial al glucozei cu 4% mai mic.
„Sfaturile dietetice pentru prevenirea cancerului se concentrează de obicei pe limitarea consumului de carne roșie, alcool și cereale rafinate, crescând în același timp consumul de vegetale”, a declarat co-autorul Ruth Patterson, medic, director adjunct la UC San Diego Moores Cancer Center și liderul programului de prevenire a cancerului. „Noi dovezi sugerează faptul că frecvența cu care manâncă oamenii într-o zi joacă de asemenea un rol important în riscul de apariție al cancerului”, a încheiat Patterson.
Femeile care au participat la studiu au mâncat de 5 ori pe zi, cu un repaus alimentar pe timpul nopții de 12 ore. Cele care au raportat o perioadă de repaus mai lungă au consumat mai puține calorii pe zi (inclusiv după ora 22.00) și au avut mai puține mese pe zi.
Cercetătorii recomandă studii clinice de mare amploare pentru a confirma faptul că repausul alimentar pe timpul nopții modifică în mod favorabil biomarkerii de control glicemic și riscul de apariție a cancerului mamar.
Actualizat la 27-04-2025 | Vizite: 780 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1