Riscul de recidivă a cancerului mamar, evaluat cu ajutorul unei tehnologii avansate ce analizează factorii genetici
Factorii genetici, în mod deosebit, pot determina dacă o femeie care a suferit de cancer mamar prezintă risc de reapariție a cancerului, potrivit unui nou studiu. Descoperirea, posibilă grație unei tehnologii avansate dezvoltată la Institutul Georgetown, oferă noi căi de cercetare pentru prevenirea recidivei cancerului de sân.
În studiu, cercetătorii s-au concentrat pe celulele epiteliale ale sânilor, care reprezintă un strat de celule care formează canalele și lobii cu rol în producția de lapte în timpul alăptării. Cercetătorii au extras celulele epiteliale din țesutul unui sân necanceros donat, cât și din țesutul unui sân cu cancer, îndepărtat în urma unei mastectomii.
Oamenii de știință au utilizat tehnica celulelor reprogramate condiționat (CRC), inventată la Institutul Georgetown, pentru izolarea inițială a celulelor epiteliale. Ulterior, au căutat factorii care ar putea declanșa recurența, ținta principală fiind transcriptomul, întreaga colecție de secvențe de ARN dintr-o celulă, care ajută la determinarea locului și momentului în care este activată sau dezactivată fiecare genă într-o celulă.
În urma anlizei celulelor epiteliale extinse de la femei care au primit cure de tratament de chimioterapie înainte de operație, cercetătorii au descoperit modificări semnificative în ARN-ul celulelor, cele mai importante modificări fiind observate în genele care fuseseră anterior recunoscute ca indicatori de prognostic pentru cancer.
Descoperirea cercetătorilor ar putea contribui la un screening mai precis și mai direcționat în viitor, scutind femeile de procedurile percepute uneori ca fiind invazive. De asemenea, descoperirile pot avea o contribuție importantă la reducerea diagnosticelor greșite, precum și în dezvoltarea unor terapii mai bune împotriva cancerului de sân.
sursa: science Daily
foto: O cultură de celule 3D sferoide de celule epiteliale mamare umane. (Image: National Cancer Institute / Ewa Krawczyk, Georgetown Lombardi)
În studiu, cercetătorii s-au concentrat pe celulele epiteliale ale sânilor, care reprezintă un strat de celule care formează canalele și lobii cu rol în producția de lapte în timpul alăptării. Cercetătorii au extras celulele epiteliale din țesutul unui sân necanceros donat, cât și din țesutul unui sân cu cancer, îndepărtat în urma unei mastectomii.
Oamenii de știință au utilizat tehnica celulelor reprogramate condiționat (CRC), inventată la Institutul Georgetown, pentru izolarea inițială a celulelor epiteliale. Ulterior, au căutat factorii care ar putea declanșa recurența, ținta principală fiind transcriptomul, întreaga colecție de secvențe de ARN dintr-o celulă, care ajută la determinarea locului și momentului în care este activată sau dezactivată fiecare genă într-o celulă.
În urma anlizei celulelor epiteliale extinse de la femei care au primit cure de tratament de chimioterapie înainte de operație, cercetătorii au descoperit modificări semnificative în ARN-ul celulelor, cele mai importante modificări fiind observate în genele care fuseseră anterior recunoscute ca indicatori de prognostic pentru cancer.
Descoperirea cercetătorilor ar putea contribui la un screening mai precis și mai direcționat în viitor, scutind femeile de procedurile percepute uneori ca fiind invazive. De asemenea, descoperirile pot avea o contribuție importantă la reducerea diagnosticelor greșite, precum și în dezvoltarea unor terapii mai bune împotriva cancerului de sân.
sursa: science Daily
foto: O cultură de celule 3D sferoide de celule epiteliale mamare umane. (Image: National Cancer Institute / Ewa Krawczyk, Georgetown Lombardi)
Actualizat la 29-04-2022 | Vizite: 81 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1