Riscul de a dezvolta forme agresive de cancer de prostată este mai mare la persoanele obeze
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 03-06-2025
În cadrul Summitului European de Obezitate (Gothenburg, 2016) au fost prezentate o parte din rezultatele studiului de cohortă European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition (EPIC). Potrivit acestora, s-a remarcat o asociere între statusul ponderal și gradul crescut de adipozitate abdominală și creșterea riscului de apariție al formelor agresive de cancer de prostată, posibil fatale.
La studiu au participat în total 141,896 de bărbați cu vârsta medie la momentul recrutării de 52 de ani, rezidenți în 8 țări europene. Rezultatele au fost ajustate în funcție de nivelul de educație, statusul de fumător, starea civilă, prezența sau absența diagnosticului de diabet zaharat tip 2 și de gradul de activitate fizică.
S-au colectat date cu privire la măsurătorile antropometrice, incidența cancerului de prostată, severitatea formelor diagnosticate și mortalitatea prin această formă de cancer. După o perioadă de urmărire de 14 ani (medie) au fost identificate 7,022 cazuri de cancer de proastată, dintre care 934 erau fatale.
Bărbații cu un indice de masă corporală și o circumferință abdominală peste valorile considerate normale pentru populația generală au înregistrat un risc crescut de cancer de prostată în stadii avansate. Mai exact, depășirea valorii indicelui de masă corporală cu 5 kg/m² a fost asociată cu o creștere a riscului de 10% și cu 13% pentru fiecare 10 cm în plus la valoarea normală a circumferinței abdominale.
Mai mult decât atât, s-a remarcat o creștere cu 14% a riscului pentru forme fatale de cancer de prostată pentru fiecare 5 kg/m² peste valoarea normală a indicelui de masă corporală și cu 18% pentru fiecare 10 cm peste valoarea normală a circumferinței abdominale.
Rezultatele acestui studiu rezonează cu recomandările pentru prevenția bolilor cronice netransmisibile, printre care și menținerea unui indice de masă corporală în limite normale (18,5 – 24,9 kg/m²) și a circumferinței abdominale sub 80 cm la femei, respectiv sub 96 cm în cazul bărbaților.
Sursa: Medical Xpress
La studiu au participat în total 141,896 de bărbați cu vârsta medie la momentul recrutării de 52 de ani, rezidenți în 8 țări europene. Rezultatele au fost ajustate în funcție de nivelul de educație, statusul de fumător, starea civilă, prezența sau absența diagnosticului de diabet zaharat tip 2 și de gradul de activitate fizică.
S-au colectat date cu privire la măsurătorile antropometrice, incidența cancerului de prostată, severitatea formelor diagnosticate și mortalitatea prin această formă de cancer. După o perioadă de urmărire de 14 ani (medie) au fost identificate 7,022 cazuri de cancer de proastată, dintre care 934 erau fatale.
Bărbații cu un indice de masă corporală și o circumferință abdominală peste valorile considerate normale pentru populația generală au înregistrat un risc crescut de cancer de prostată în stadii avansate. Mai exact, depășirea valorii indicelui de masă corporală cu 5 kg/m² a fost asociată cu o creștere a riscului de 10% și cu 13% pentru fiecare 10 cm în plus la valoarea normală a circumferinței abdominale.
Mai mult decât atât, s-a remarcat o creștere cu 14% a riscului pentru forme fatale de cancer de prostată pentru fiecare 5 kg/m² peste valoarea normală a indicelui de masă corporală și cu 18% pentru fiecare 10 cm peste valoarea normală a circumferinței abdominale.
Rezultatele acestui studiu rezonează cu recomandările pentru prevenția bolilor cronice netransmisibile, printre care și menținerea unui indice de masă corporală în limite normale (18,5 – 24,9 kg/m²) și a circumferinței abdominale sub 80 cm la femei, respectiv sub 96 cm în cazul bărbaților.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 03-06-2025 | Vizite: 842 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1