Risc în creștere pentru cancerele secundare la supraviețuitorii oncologici: analiză pe patru decenii

Un studiu realizat pe baza registrelor SEER și publicat în jurnalul PLOS Medicine în aprilie 2026 a analizat evoluția incidenței cancerelor primare secundare la supraviețuitorii oncologici din Statele Unite, utilizând modele de tip vârstă–perioadă–cohortă. Cercetarea arată că, deși riscul global a scăzut în timp, anumite grupuri de pacienți prezintă tendințe îngrijorătoare de creștere a incidenței.

Idei principale

• Au fost incluși peste 3,3 milioane de supraviețuitori ai unui prim cancer.
• Au fost identificate peste 510.000 de cancere primare secundare.
• Riscul crește semnificativ odată cu vârsta la momentul diagnosticului inițial.
• Bărbații prezintă, în general, risc mai mare decât femeile.
• Există variații importante în funcție de tipul cancerului inițial.
• Unele tipuri de cancer (ex. pulmonar la femei) au înregistrat creșteri recente ale riscului.

Context

Creșterea supraviețuirii în cancer, determinată de progresul diagnostic și terapeutic, a condus la o populație tot mai mare de pacienți care trăiesc pe termen lung după diagnostic. Această categorie prezintă riscuri specifice, inclusiv apariția unui al doilea cancer primar, diferit biologic de cel inițial. Factorii implicați includ îmbătrânirea, expunerea la tratamente oncologice, predispoziția genetică și stilul de viață.

În ultimele decenii, studiile au sugerat o creștere a incidenței acestor cancere secundare, însă mecanismele și tiparele temporale nu erau pe deplin înțelese la nivel populațional.

Despre studiu

Acest studiu retrospectiv a analizat date din registrele SEER (Surveillance, Epidemiology, and End Results), acoperind aproximativ 10% din populația SUA, pentru perioada 1975–2019, cu urmărire până în 2022. Au fost incluși 3.363.683 pacienți diagnosticați cu un prim cancer, dintre care:

• 1.646.256 femei (49%)
• 1.717.427 bărbați (51%)

Pe parcursul a 29.539.667 ani-persoană de urmărire, au fost identificate 510.340 cancere primare secundare:

• 235.099 la femei
• 275.241 la bărbați

Analiza a utilizat modele statistice de tip vârstă–perioadă–cohortă, care permit separarea influenței:

• Vârstei (procese biologice de îmbătrânire)
• Perioadei calendaristice (schimbări în diagnostic și tratament)
• Cohortei de naștere (expuneri generaționale, precum fumatul)

Au fost analizate cele mai frecvente tipuri de cancer inițial, separat pentru femei și bărbați, inclusiv cancerul mamar, pulmonar, colorectal, prostatic și melanomul.

 

Rezultate

Influența vârstei

Incidența cancerelor secundare a crescut progresiv odată cu vârsta la momentul diagnosticului inițial. De exemplu:

• La femei: de la 915 cazuri la 100.000 ani-persoană (35–39 ani) la 1.980 (75–79 ani)
• La bărbați: de la 1.228 la 2.945 în aceleași grupe de vârstă

După 80 de ani, incidența a scăzut la femei și s-a stabilizat la bărbați.

 

Diferențe între sexe

Bărbații au prezentat în general un risc mai mare decât femeile după vârsta de 20 de ani. Diferențele pot reflecta factori biologici, comportamentali și expuneri diferite la carcinogeni.

Influența tipului de cancer inițial

Riscul de cancer secundar a variat semnificativ în funcție de localizarea cancerului inițial:

• Risc crescut: cancer pulmonar, vezică urinară, melanom
• Risc scăzut: cancer uterin (femei), cancer prostatic (bărbați)

La pacienții diagnosticați înainte de 40 de ani, riscul maxim a fost observat în:

 

• Femei: cancer mamar
• Bărbați: cancer colorectal

Efectul cohortei

Riscul de cancer secundar a fost maxim pentru persoanele născute între 1935 și 1945, probabil reflectând expuneri precum fumatul intens în tinerețe. Cohortele mai recente au prezentat, în general, riscuri mai reduse, însă cu excepții notabile:

• Creștere la femeile cu cancer pulmonar
• Creștere la bărbații cu cancer de vezică urinară

Efectul perioadei

Per ansamblu, riscul de cancer secundar a scăzut în timp:

• Femei: −0,63% anual
• Bărbați: −0,95% anual

Totuși, au existat excepții importante:

 

• Creștere de 60% a incidenței la femeile cu cancer pulmonar (2015–2019 vs. 1975–1979)
• Creșteri moderate la melanom și cancer de vezică urinară

Influența vârstei asupra tendințelor

Scăderea riscului a fost observată mai ales la pacienții diagnosticați la vârste tinere, în timp ce la cei diagnosticați după 65 de ani s-a observat o creștere a riscului.

Interpretare și implicații

Rezultatele evidențiază o dinamică complexă a riscului de cancer secundar, influențată simultan de vârstă, sex, tipul cancerului inițial și factori generaționali. Creșterile observate în anumite grupuri sugerează rolul continuu al expunerilor comportamentale, precum fumatul sau radiațiile ultraviolete.

De asemenea, scăderile globale reflectă probabil îmbunătățirea tratamentelor oncologice, reducerea expunerii la carcinogeni și dezvoltarea programelor de supraveghere.

Un aspect critic este creșterea riscului la pacienții vârstnici, care reprezintă majoritatea supraviețuitorilor oncologici și care prezintă frecvent comorbidități multiple.

Limitări

Studiul este observațional și nu permite stabilirea relațiilor cauzale. De asemenea, lipsesc informații detaliate despre factori individuali precum genetica, tratamentele primite sau stilul de viață ulterior diagnosticului. Posibile erori de clasificare și subdiagnosticare pot influența estimările.

Concluzii

Riscul de cancer primar secundar este influențat de factori multipli și prezintă variații semnificative între grupuri. Deși tendința generală este de scădere, anumite categorii – în special femeile cu cancer pulmonar și bărbații cu cancer de vezică urinară – necesită atenție sporită.

Integrarea strategiilor personalizate de monitorizare, prevenție și intervenție în funcție de profilul pacientului devine esențială pentru reducerea poverii oncologice pe termen lung.