Relația dintre cancerul pulmonar și indicele de masă corporală, influențat de rasă
Asocierea pozitivă dintre indicele de masă corporală crescut și riscul mai redus de a dezvolta cancer pulmonar, considerată paradoxală de către cercetători, nu este observată și în rândul persoanelor afro-americane, indică un nou studiu. Descoperirile sugerează că absența unei relații între cancerul pulmonar și indicele de masă corporală în rândul persoanelor afro-americane poate sta la baza creșterii incidenței cancerului pulmonar în SUA.
Cancerul pulmonar, o importantă cauză de deces la nivel global, responsabil pentru aproximativ 1 din 4 decese cauzate de cancer din SUA, reprezintă unul dintre singurele tipuri de cancer care nu este asociat cu un indice de masă corporală (IMC) mai mare. În mod surprinzător, studiile anterioare au arătat că persoanele cu un IMC mai mare au rate mai mici de diagnostic de cancer pulmonar. O nouă cercetare, ce utilizează date din studiul național de screening pulmonar, arată că, deși obezitatea este asociată cu un risc mai mic de cancer pulmonar în populația generală, relația nu este valabilă pentru persoanele afro-americane.
Studiul actual este primul care a analizat corelația dintre IMC și diagnosticul cancerului pulmonar în cadrul grupurilor rasiale. Afro-americanii, comparativ cu europenii, cât și cu populația generală, au o rată mai mică de cancer pulmonar. Cu toate acestea, mortalitatea în rândul afro-americanilor care dezvoltă cancer pulmonar este semnificativ mai mare. Modul diferit în care boala afectează populații specifice poate ajuta la abordarea disparităților în mortalitatea cancerului pulmonar și la creșterea înțelegerii mecanismelor care stau la baza corelației inverse existente între IMC și diagnosticul cancerului pulmonar.
În urma investigațiilor, cercetătorii au descoperit relații inverse constante între diagnosticul cancerului pulmonar și indicele de masă corporală în rândul persoanelor albe, un IMC mai redus fiind asociat, în mod surprinzător, cu riscuri mai mari de cancer pulmonar. În rândul afro-americanilor, corelația nu a fost semnificativă din punct de vedere clinic. În concluzie, obezitatea nu este asociată cu o scădere a riscului de cancer pulmonar pentru persoanele afro-americane.
sursa: News Medical
Cancerul pulmonar, o importantă cauză de deces la nivel global, responsabil pentru aproximativ 1 din 4 decese cauzate de cancer din SUA, reprezintă unul dintre singurele tipuri de cancer care nu este asociat cu un indice de masă corporală (IMC) mai mare. În mod surprinzător, studiile anterioare au arătat că persoanele cu un IMC mai mare au rate mai mici de diagnostic de cancer pulmonar. O nouă cercetare, ce utilizează date din studiul național de screening pulmonar, arată că, deși obezitatea este asociată cu un risc mai mic de cancer pulmonar în populația generală, relația nu este valabilă pentru persoanele afro-americane.
Studiul actual este primul care a analizat corelația dintre IMC și diagnosticul cancerului pulmonar în cadrul grupurilor rasiale. Afro-americanii, comparativ cu europenii, cât și cu populația generală, au o rată mai mică de cancer pulmonar. Cu toate acestea, mortalitatea în rândul afro-americanilor care dezvoltă cancer pulmonar este semnificativ mai mare. Modul diferit în care boala afectează populații specifice poate ajuta la abordarea disparităților în mortalitatea cancerului pulmonar și la creșterea înțelegerii mecanismelor care stau la baza corelației inverse existente între IMC și diagnosticul cancerului pulmonar.
În urma investigațiilor, cercetătorii au descoperit relații inverse constante între diagnosticul cancerului pulmonar și indicele de masă corporală în rândul persoanelor albe, un IMC mai redus fiind asociat, în mod surprinzător, cu riscuri mai mari de cancer pulmonar. În rândul afro-americanilor, corelația nu a fost semnificativă din punct de vedere clinic. În concluzie, obezitatea nu este asociată cu o scădere a riscului de cancer pulmonar pentru persoanele afro-americane.
sursa: News Medical
Actualizat la 21-09-2022 | Vizite: 78 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1