Radioterapia mai scurtă după operația de prostată este în continuare eficientă

Pentru pacienții diagnosticați cu cancer de prostată și tratați chirurgical prin prostatectomie radicală, radioterapia postoperatorie rămâne o opțiune importantă pentru reducerea riscului de recidivă tumorală. Totuși, tratamentele convenționale implică ședințe zilnice pe durata mai multor săptămâni, un regim care descurajează adesea pacienții să urmeze terapia recomandată.
Un nou studiu clinic publicat în JAMA Oncology și coordonat de cercetători de la UCLA Health Jonsson Comprehensive Cancer Center arată că radioterapia stereotactică corporală (SBRT), administrată în doar cinci ședințe, este la fel de sigură și bine tolerată ca tratamentele convenționale. Aceste rezultate sugerează că SBRT ar putea reprezenta o alternativă viabilă, mai rapidă și mai accesibilă pentru bărbații care necesită radioterapie după intervenția chirurgicală.

Radioterapia SBRT este deja utilizată cu succes pentru pacienți cu cancer de prostată localizat, înainte de chirurgie. Aplicarea sa după prostatectomie a fost până acum limitată din cauza îngrijorărilor privind mobilitatea patului prostatic și riscul de iradiere a țesuturilor sănătoase adiacente. Cu toate acestea, progresele în imagistica de înaltă rezoluție (inclusiv radioterapia ghidată prin RMN) au crescut precizia tratamentului și au permis evaluarea acestei metode și în context postoperator.

Despre studiul SCIMITAR

Cercetătorii au inițiat studiul SCIMITAR (o cercetare de fază II, nerandomizată) pentru a evalua tolerabilitatea și impactul SBRT la bărbații operați de cancer de prostată. Studiul a inclus:

•  100 de pacienți tratați cu SBRT după prostatectomie;
•  O cohortă de control formată din 200 de pacienți tratați prin radioterapie convențională fracționată (CFRT);
•  Un follow-up median de 43 de luni, în care s-au monitorizat efectele secundare genito-urinare și intestinale și calitatea vieții.

SBRT a fost administrat în doze totale de 30–34 Gy, împărțite în cinci fracții. Evaluările au inclus și rezultatele raportate de pacienți, folosind indexul Expanded Prostate Cancer Index-26 (EPIC-26), care măsoară funcția urinară, intestinală și sexuală.

Rezultate

Principalele concluzii ale studiului indică o tolerabilitate bună a SBRT în context postoperator:
Toxicitate genito-urinară tardivă (la peste 90 zile de la tratament):

• grad 2: 25% dintre pacienți;
• grad 3: 4%.

Toxicitate gastrointestinală tardivă:

• grad 2: 3%;
• grad 3: 3%.

Scăderi semnificative ale calității vieții:

• incontinență urinară: 38,9% dintre pacienți au raportat scăderi mai mari decât de două ori pragul pentru diferență clinic semnificativă;
• iritație urinară: 17,9%;
• funcție intestinală: 34,1%.

Comparativ cu grupul CFRT, SBRT nu a fost asociată cu un risc crescut statistic semnificativ de deteriorare a acestor funcții:

•  OR ajustat pentru incontinență urinară: 1,55 (interval de încredere 95%: 0,87–2,76);
•  OR pentru iritație urinară: 0,94;
•  OR pentru funcție intestinală: 1,03.

Mai mult, utilizarea tehnologiei RMN-ghidate a permis reducerea marginilor de siguranță (3 mm față de 5 mm), ceea ce a dus la o reducere suplimentară a efectelor adverse intestinale și urogenitale tardive.

Concluzii și implicații clinice

Studiul SCIMITAR reprezintă o etapă importantă în direcția modernizării tratamentului postoperator al cancerului de prostată. Rezultatele sugerează că SBRT:

•  Este sigur și bine tolerat după prostatectomie;
•  Oferă o alternativă rapidă, în doar cinci ședințe;
•  Nu este asociat cu o afectare mai mare a calității vieții comparativ cu radioterapia convențională;
•  Ar putea crește accesibilitatea la tratament, în special pentru pacienții care evită radioterapia din cauza duratei lungi.

Perspective viitoare

Deși datele de siguranță și tolerabilitate pe termen mediu sunt promițătoare, sunt necesare studii randomizate de fază III și monitorizare pe termen lung pentru a confirma eficiența oncologică a SBRT. Studiul EXCALIBUR, în desfășurare la UCLA, va aduce date suplimentare privind controlul pe termen lung al bolii.

În concluzie, radioterapia stereotactică corporalaă ar putea deveni standardul de îngrijire pentru radioterapia post-prostatectomie, oferind pacienților o opțiune rapidă, eficientă și mai puțin împovărătoare din punct de vedere logistic și psihologic.