Produsele de îngrijirea părului și riscul de cancer mamar
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 21-08-2025
Potrivit unui studiu publicat în jurnalul Carcinogenesis, femeile afro-americane și caucaziene care își colorează cu regularitate părul în nuanțe închise – brunet sau șaten – respectiv, utilizează frecvent substanțe destinate îndreptării chimice a părului, prezintă un risc mai mare pentru cancerul de sân.
Tamarra James-Todd, specialist în epidemiologie și reputat profesor în cadrul Harvard T. H. Chan School of Public Health, afirmă cu îngrijorare că „simpla existență pe piață a produselor de îngrijire a părului, în particular produsele pentru colorarea părului în nuanțe închise și a soluțiilor pentru îndreptarea chimică, nu garantează și siguranța pentru sănătatea noastră”.
„Din motive de precauție, ar trebui să avem în vedere utilizarea ocazională, cu moderație a acestor produse și să îmbățișăm o înfățișare mult mai naturală,” punctează James-Todd.
Studiul caz-control la care au participat în total 4,285 femei afro-americane și caucaziene a fost primul care a remarcat o serie de asocieri specifice între cancerul mamar și produsele pentru colorarea părului, respectiv îndreptarea permanentă.
Femeile afro-americane care au raportat vopsirea frecventă a părului în nunațe închise au înregistrat un risc cu 51% mai mare pentru cancer de sân comparativ cu omoloagele care nu au utilizat acest tip de produse, în timp ce femeile caucaziene ce foloseau produse pentru îndreptarea chimică a părului au prezentat un risc cu 74% mai mare de cancer mamar.
Riscul pentru această afecșiune a fost cu mult mai mare în rândul femeilor caucaziene care își colorau părul în nuanțe închise care utilizau deopotrivă și produse pentru îndreotarea permanentă a părului, cu regularitate, fiind dublu în rândul acestora când riscul a fost comparat cu cel al femeilor caucaziene care nu apelează la niciuna dintre aceste tehnici pentru a-și modifica aspectul părului.
Datele analizate au fost colectate în perioada anilor 2002 – 2008 din rândul femeilor din New York și New Jersey diagnosticate cu cancer de sân, respectiv femei din grupul de control cu vârstă și rasă similară, dar care nu prezentau în istoricul personal cazuri de cancer. Acestea au fost chestionate în legătură cu utilizarea produselor permanente de colorare a părului de minimum 2 ori pe an, respectiv o dată pe an a celor pentru îndreptarea chimică a părului.
Astfel a reieșit faptul că 88% dintre femeile afro-americane utilizau produse pentru îndreptarea permanentă a părului, comparativ cu un procent de 5% în rândul femeilor caucaziene.
În ceea ce privește colorarea părului, 58% dintre participantele caucazine au declarat că optează pentru vopsirea părului în nuanțe închise, în timp ce doar 30% dintre femeile afro-americane au apelat la această tehnică de colorare a părului.
Rezultatele cele mai dramatice în ceea ce privește creșterea riscului pentru cancer mamar s-au înregistrat în rândul minorităților, mai exact în rândul femeilor caucaziene care au utilizat produse de întreptarea a părului (5%), respectiv al participantelor afro-americane care își colorau părul în nunațe închise (30%).
Nu au putut fi identificate motive pentru care riscul de cancer mamar să crească diferit la femei în funcție de rasă și tipul produsului de îngrijire a părului, asocierile identificate fiind atribuite normelor culturale specifice raselor și nu particularităților genetice, fiind luate în calcul și diferențele între același tip de produse, dar cu producători diferiți.
Autorii atrag atenția asupra faptului că alte 4 studii au asociat anterior utilizarea pe termen lung a produselor pentru vopsirea părului în nuanțe închise cu majorarea riscului pentru limfom non-Hodgkin de 4 ori, respectiv cu forme fatale de mielom. Alte studii au stabilit legături între vopsirea părului în culori închise și creșterea riscului pentru cancer de vezică.
Sursa: Medscape/WebMD LLC
Tamarra James-Todd, specialist în epidemiologie și reputat profesor în cadrul Harvard T. H. Chan School of Public Health, afirmă cu îngrijorare că „simpla existență pe piață a produselor de îngrijire a părului, în particular produsele pentru colorarea părului în nuanțe închise și a soluțiilor pentru îndreptarea chimică, nu garantează și siguranța pentru sănătatea noastră”.
„Din motive de precauție, ar trebui să avem în vedere utilizarea ocazională, cu moderație a acestor produse și să îmbățișăm o înfățișare mult mai naturală,” punctează James-Todd.
Studiul caz-control la care au participat în total 4,285 femei afro-americane și caucaziene a fost primul care a remarcat o serie de asocieri specifice între cancerul mamar și produsele pentru colorarea părului, respectiv îndreptarea permanentă.
Femeile afro-americane care au raportat vopsirea frecventă a părului în nunațe închise au înregistrat un risc cu 51% mai mare pentru cancer de sân comparativ cu omoloagele care nu au utilizat acest tip de produse, în timp ce femeile caucaziene ce foloseau produse pentru îndreptarea chimică a părului au prezentat un risc cu 74% mai mare de cancer mamar.
Riscul pentru această afecșiune a fost cu mult mai mare în rândul femeilor caucaziene care își colorau părul în nuanțe închise care utilizau deopotrivă și produse pentru îndreotarea permanentă a părului, cu regularitate, fiind dublu în rândul acestora când riscul a fost comparat cu cel al femeilor caucaziene care nu apelează la niciuna dintre aceste tehnici pentru a-și modifica aspectul părului.
Datele analizate au fost colectate în perioada anilor 2002 – 2008 din rândul femeilor din New York și New Jersey diagnosticate cu cancer de sân, respectiv femei din grupul de control cu vârstă și rasă similară, dar care nu prezentau în istoricul personal cazuri de cancer. Acestea au fost chestionate în legătură cu utilizarea produselor permanente de colorare a părului de minimum 2 ori pe an, respectiv o dată pe an a celor pentru îndreptarea chimică a părului.
Astfel a reieșit faptul că 88% dintre femeile afro-americane utilizau produse pentru îndreptarea permanentă a părului, comparativ cu un procent de 5% în rândul femeilor caucaziene.
În ceea ce privește colorarea părului, 58% dintre participantele caucazine au declarat că optează pentru vopsirea părului în nuanțe închise, în timp ce doar 30% dintre femeile afro-americane au apelat la această tehnică de colorare a părului.
Rezultatele cele mai dramatice în ceea ce privește creșterea riscului pentru cancer mamar s-au înregistrat în rândul minorităților, mai exact în rândul femeilor caucaziene care au utilizat produse de întreptarea a părului (5%), respectiv al participantelor afro-americane care își colorau părul în nunațe închise (30%).
Nu au putut fi identificate motive pentru care riscul de cancer mamar să crească diferit la femei în funcție de rasă și tipul produsului de îngrijire a părului, asocierile identificate fiind atribuite normelor culturale specifice raselor și nu particularităților genetice, fiind luate în calcul și diferențele între același tip de produse, dar cu producători diferiți.
Autorii atrag atenția asupra faptului că alte 4 studii au asociat anterior utilizarea pe termen lung a produselor pentru vopsirea părului în nuanțe închise cu majorarea riscului pentru limfom non-Hodgkin de 4 ori, respectiv cu forme fatale de mielom. Alte studii au stabilit legături între vopsirea părului în culori închise și creșterea riscului pentru cancer de vezică.
Tamarra James-Todd spune că trebuie să devenim mai conștienți cu privire la riscurile la care ne expunem în urma utilizării acestor produse. De asemenea, nici nu interzice folosirea lor și nici nu o recomandă. Îndeamnă în schimb femeile să apeleze la metode cât mai naturale de îngrijire a părului și să folosească într-un mod cât mai rațional aceste produse pentru modificarea culorii sau a aspectului firului de păr, nu exclusiv din pricina riscurilor de a face sau nu cancer mamar, dar mai ales din cauza dovezilor insuficiente cu privire la siguranța lor în urma utilizării lor în regim cronic.
Sursa: Medscape/WebMD LLC
Actualizat la 21-08-2025 | Vizite: 997 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology