Poluarea ridicată a aerului ar putea contribui la densitatea mamară
Autor: Costin Oana | actualizat la 06-04-2025
Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Florida, locuitul într-o zonă unde poluarea aerului este la un nivel ridicat ar putea contribui la creșterea densității sânilor, un factor de risc pentru cancerul mamar.
Densitatea mamară se măsoară prin mamografie și indică tipurile diferite de țesut de la nivelul sânilor. Când țesutul este preponderent gras, anomaliile pot fi identificate mult mai ușor. Însă când densitatea mamară este mare, sânii conțin mai mult țesut fibroglandular, care întunecă imaginea mamografiei și face mult mai dificil de identificat anomaliile, cum ar fi o tumoră.
La studiu au fost analizate datele privind 280 000 de femei, aceasta fiind cea mai amplă cercetare de până acum care a vizat legătura dintre poluarea aerului și densitatea mamară. Rezultatele au arătat că riscul unei femei de a avea sânii denși creștea cu 4% pentru fiecare creștere cu o unitate a concentrației particulelor fine (PM2.5). Totodată, femeile cu sânii denși aveau o probabilitate de 20% să fi fost expuse la concentrații ridicate de PM2,5, în timp ce la femeile cu o densitate mamară scăzută sau cu mai mult țesut gras la nivelul sânilor această probabilitate era de 12%.
În ceea ce privește legătura dintre expunerea la ozon și densitatea mamară, s-a observat o asociere între creșterea cu o unitate a concentrației de ozon și scăderea cu 3% a șanselor de a avea sânii denși.
Compușii chimici ai particulelor fine PM2,5 includ substanțe despre care se știe că au rol negativ asupra funcțiilor endocrine. O ipoteză este că acești compuși ar influența densitatea mamară pentru că interferează cu creșterea celulară de la nivelul sânilor, crescând cantitatea de țesut fibroglandular.
Rezultatele nu indică o relație de cauzalitate între poluarea aerului și densitatea mamară, pentru că studiul a fost observațional, de aceea studii viitoare sunt necesare pentru a oferi mai multe informații despre aceste asocieri observate.
Studiul a fost publicat în publicația medicală Breast Cancer.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 06-04-2025 | Vizite: 712 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1