Obezitatea severă se asociază cu o frecvență redusă a screening-urilor recomandate pentru cancer

Un studiu transversal realizat de cercetători de la Pennington Biomedical Research Center și publicat în JAMA Network Open, a evidențiat un fenomen îngrijorător: persoanele cu obezitate severă au o rată semnificativ mai mică de participare la screeningurile pentru cancer, comparativ cu restul populației. Analiza a utilizat date din Behavioral Risk Factor Surveillance System (BRFSS), acoperind peste 2 milioane de adulți din SUA.
Obezitatea este un factor de risc bine documentat pentru multiple tipuri de cancer și este asociată cu un prognostic mai slab, o eficiență terapeutică redusă și o mortalitate mai mare. Deși există recomandări clare pentru screeningul oncologic la nivel național, impactul severității obezității asupra participării la aceste teste rămâne insuficient explorat. Studiul de față adresează această lacună, concentrându-se pe modul în care nivelurile crescute ale indicelui de masă corporală (IMC) influențează rata de participare la testele de depistare pentru mai multe tipuri de cancer.

Despre studiu

Metodologie și eșantion

Studiul a analizat date transversale din cinci cicluri BRFSS (2012, 2014, 2016, 2018, 2020), incluzând 2.057.525 de participanți adulți (vârsta medie: 55,5 ani), dintre care 54,9% femei. Toți participanții aveau date valide despre IMC. Categoriile de IMC au fost definite astfel:

• 18,5–29,9 – grup de referință (69,2% dintre participanți)
• 30,0–34,9 – obezitate clasa I (18,9%)
• 35,0–39,9 – obezitate clasa II (7,3%)
• 40,0–49,9 – obezitate clasa III (3,9%)
• ≥50,0 – obezitate extremă (0,7%)

Au fost analizate șase tipuri de screening oncologic, conform recomandărilor US Preventive Services Task Force pentru anii respectivi:

• Papanicolau (cancer de col uterin)
• Mamografie (cancer de sân)
• Test PSA (cancer de prostată)
• Colonoscopie/sigmoidoscopie
• Test hemoragii oculte

S-au utilizat modele de regresie Poisson ajustate pentru vârstă, sex, rasă și etnie. Rezultatele au fost raportate ca raporturi de risc cu intervale de încredere de 95%. Pentru ajustarea erorii multiple s-a folosit procedura Benjamini-Hochberg. Analizele au fost realizate în R (versiunea 2024.12.0).

Rezultate

Studiul a evidențiat diferențe semnificative între categoriile de IMC în ceea ce privește participarea la screeninguri:

1. Testul Papanicolau

• Participarea a fost semnificativ mai redusă în grupul cu IMC ≥50 (raport de risc: 0,98; interval de încredere 95%: 0,97–0,99).
• În schimb, grupul 30,0–34,9 a avut o participare comparabilă sau ușor mai mare decât referința (raport de risc: 1,00; interval de încredere 95%: 1,00–1,01).

2. Mamografie

• Prevalența a scăzut odată cu creșterea IMC-ului, de la 76,8% în grupul 30,0–34,9 la 70,7% în grupul ≥50.
• Totuși, după ajustare, această scădere nu a fost semnificativă statistic.

3. Test hemoragii oculte

• Ratele de utilizare au crescut progresiv odată cu IMC-ul, atingând un maxim la IMC ≥50 (raport de risc: 1,13; interval de încredere 95%: 1,06–1,19).
• Aceasta ar putea reflecta accesibilitatea mai mare a testelor la domiciliu.

4. Test PSA

• Tendințele au fost mixte, cu o ușoară creștere în grupul 30,0–34,9 (raport de risc: 1,02) și o scădere în grupul 40,0–49,9 (raport de risc: 0,94).

5. Colonoscopie/sigmoidoscopie

• Ratele au crescut în categoriile 30,0–34,9 (raport de risc: 1,02) și 35,0–39,9 (raport de risc: 1,03).
• În schimb, pentru IMC ≥50, s-a observat o scădere semnificativă (raport de risc: 0,92; interval de încredere 95%: 0,89–0,95).

Discuții și concluzii

Studiul subliniază o inechitate structurală importantă: persoanele cu obezitate severă sunt subreprezentate în programele de screening oncologic. Această situație este cu atât mai alarmantă în contextul creșterii continue a prevalenței obezității severe în SUA.

Printre factorii posibili se numără:

• Limitări fizice și de mobilitate
• Infrastructură medicală inadecvată (echipamente nepotrivite)
• Stigmatizare legată de greutate în cadrul sistemului medical
• Accesibilitate mai redusă a serviciilor medicale specializate

În schimb, persoanele cu obezitate moderată (IMC 30–39,9) au avut, în unele cazuri, rate de screening chiar mai mari decât grupul de referință, sugerând un posibil efect de compensare prin contact medical mai frecvent.

În ceea ce privește testele de hemoragii oculte, popularitatea acestora în rândul persoanelor cu obezitate severă poate reflecta dorința de a evita deplasarea în unități medicale. Totuși, eficiența acestor teste rămâne limitată în absența unei colonoscopii de confirmare.

Implicații pentru politici de sănătate publică

Rezultatele evidențiază nevoia de:

• adaptare a echipamentelor medicale pentru pacienții cu IMC foarte ridicat
• programe de screening personalizate care să includă opțiuni la domiciliu cu urmărire clinică integrată
• campanii de informare și de reducere a stigmatizării în rândul personalului medical
• studii calitative pentru a înțelege mai profund barierele percepute de pacienți

Declarații ale autorilor

„Studiul nostru identifică un gol important în aplicarea screeningului oncologic recomandat pentru persoanele cu obezitate severă. Testele efectuate la domiciliu oferă o promisiune, dar eficiența acestora depinde de un follow-up adecvat."
– Dr. Vance Albaugh, profesor asistent în chirurgie metabolică, Pennington Biomedical și Metamor Institute

„Aceste date arată clar că trebuie să facem screeningul oncologic mai accesibil și mai eficient pentru această populație vulnerabilă. Felicit cercetătorii pentru această analiză riguroasă."
– Dr. John Kirwan, director executiv, Pennington Biomedical