O ședință de 20 de minute de respirație conștientă ameliorează suferința persoanelor cu cancer
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 23-08-2024
În ciuda progreselor în managementul durerii și diversificarea opțiunilor de tratament farmacologic și blocuri nervoase, controlul inadecvat al durerii rămâne o provocare majoră. Prin urmare, terapiile complementare precum terapia comportamentală cognitivă, masajul, acupunctura și exercițiile fizice, și în special intervențiile bazate pe mindfulness, sunt din ce în ce mai valorizate.
Studiul publicat în BMJ Supportive & Palliative Care investighează impactul unei singure sesiuni de 20 de minute de respirație conștientă asupra reducerii durerii și anxietății la pacienții cu cancer. Această formă de mindfulness este propusă ca un complement la metodele tradiționale de ameliorare a durerii, având în vedere că între 30-40% dintre pacienții cu cancer la nivel global suferă de dureri moderate până la severe ca urmare a compresiei sau invaziei tumorale, mecanismelor neuropatice și efectelor secundare ale tratamentelor.
Cercetările anterioare privind mindfulness-ul pentru alinarea durerii s-au concentrat în mare parte pe programe de lungă durată sau sesiuni scurte de 5-10 minute, adesea la subiecți fără cancer. Acest studiu a avut ca scop explorarea efectelor unei sesiuni de 20 de minute de respirație conștientă asupra pacienților cu cancer, având în vedere literatura existentă care indică beneficiile potențiale ale sesiunilor mai lungi de 10 minute pentru relief dureros.
Au fost recrutați 40 de pacienți internați, dintr-un total de 259 abordați, cu diferite tipuri de cancer și un scor de durere de 4 sau mai mult pe o scară de la 0 la 10. Participanții au fost repartizați aleator în două grupuri: unul a urmat o sesiune de respirație conștientă ghidată de un medic instruit în tehnici de mindfulness, iar celălalt a participat la o sesiune de ascultare suportivă de 20 de minute, condusă de un medic, în care s-au discutat experiențele legate de boală.
Înainte și după fiecare intervenție, intensitatea și neplăcerea durerii fiecărui pacient au fost evaluate folosind Scala Numerică de Evaluare, în timp ce starea lor emoțională a fost măsurată cu ajutorul Scalei de Anxietate și Depresie Spitalicească. Informațiile de fundal și datele clinice relevante, precum tipurile și stadiile cancerului, precum și utilizarea analgezicelor, inclusiv morfina, au fost extrase din registrele medicale ale spitalului.
Rezultatele au indicat o reducere mult mai mare a intensității și neplăcerii durerii în grupul de respirație conștientă comparativ cu grupul de control. De asemenea, acest grup a înregistrat o scădere mai mare a scorului HADS. Cercetătorii recunosc limitările studiului, inclusiv mărimea mică a eșantionului și desfășurarea acestuia într-un singur centru, dar subliniază că intervențiile scurte de mindfulness, care pot reduce rapid durerea și pot complementa abordările farmacologice tradiționale, merită explorate. Aceste descoperiri contribuie la literatura existentă, sugerând că mindfulness-ul poate oferi o abordare accesibilă și eficientă în managementul durerii pentru pacienții cu cancer, necesitând totodată cercetări suplimentare pentru a consolida aceste rezultate.
sursa: News Medical
Studiul publicat în BMJ Supportive & Palliative Care investighează impactul unei singure sesiuni de 20 de minute de respirație conștientă asupra reducerii durerii și anxietății la pacienții cu cancer. Această formă de mindfulness este propusă ca un complement la metodele tradiționale de ameliorare a durerii, având în vedere că între 30-40% dintre pacienții cu cancer la nivel global suferă de dureri moderate până la severe ca urmare a compresiei sau invaziei tumorale, mecanismelor neuropatice și efectelor secundare ale tratamentelor.
Cercetările anterioare privind mindfulness-ul pentru alinarea durerii s-au concentrat în mare parte pe programe de lungă durată sau sesiuni scurte de 5-10 minute, adesea la subiecți fără cancer. Acest studiu a avut ca scop explorarea efectelor unei sesiuni de 20 de minute de respirație conștientă asupra pacienților cu cancer, având în vedere literatura existentă care indică beneficiile potențiale ale sesiunilor mai lungi de 10 minute pentru relief dureros.
Au fost recrutați 40 de pacienți internați, dintr-un total de 259 abordați, cu diferite tipuri de cancer și un scor de durere de 4 sau mai mult pe o scară de la 0 la 10. Participanții au fost repartizați aleator în două grupuri: unul a urmat o sesiune de respirație conștientă ghidată de un medic instruit în tehnici de mindfulness, iar celălalt a participat la o sesiune de ascultare suportivă de 20 de minute, condusă de un medic, în care s-au discutat experiențele legate de boală.
Înainte și după fiecare intervenție, intensitatea și neplăcerea durerii fiecărui pacient au fost evaluate folosind Scala Numerică de Evaluare, în timp ce starea lor emoțională a fost măsurată cu ajutorul Scalei de Anxietate și Depresie Spitalicească. Informațiile de fundal și datele clinice relevante, precum tipurile și stadiile cancerului, precum și utilizarea analgezicelor, inclusiv morfina, au fost extrase din registrele medicale ale spitalului.
Rezultatele au indicat o reducere mult mai mare a intensității și neplăcerii durerii în grupul de respirație conștientă comparativ cu grupul de control. De asemenea, acest grup a înregistrat o scădere mai mare a scorului HADS. Cercetătorii recunosc limitările studiului, inclusiv mărimea mică a eșantionului și desfășurarea acestuia într-un singur centru, dar subliniază că intervențiile scurte de mindfulness, care pot reduce rapid durerea și pot complementa abordările farmacologice tradiționale, merită explorate. Aceste descoperiri contribuie la literatura existentă, sugerând că mindfulness-ul poate oferi o abordare accesibilă și eficientă în managementul durerii pentru pacienții cu cancer, necesitând totodată cercetări suplimentare pentru a consolida aceste rezultate.
sursa: News Medical
Actualizat la 23-08-2024 | Vizite: 72 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1