O nouă metodă pentru diagnosticul cancerului oral
Autor: Stanca Alina Elena | actualizat la 30-09-2025
Tumorile maligne ale cavităţii bucale sunt a şasea cauză de deces legat de cancer la nivel mondial. Drept urmare, diagnosticarea rapidă şi precisă a acestora reprezintă cheia spre maximizarea probabilităţii unui tratament eficient şi o speranţă şi calitate a vieţii mai bune.
Conform doctorului Roberto Valdés de la spitalul Povisa din Galicia, Spania, „cel mai precoce simptom al cancerelor orale este reprezentat de apariţia unor leziuni albicioase sau roşiatice pe suprafaţa internă a cavităţii bucale care nu dispar sau care se măresc în dimensiuni o dată cu trecerea timpului. Aceste leziuni devin ulterior dureroase, fie spontan, fie în momentul masticaţiei sau înghiţirii, după care încep să sângereze”. În momentul de faţă, diagnosticarea carcinoamelor de mucoasă orală se bazează pe observaţie şi biopsierea acelor regiuni cu aspect anormal, tehnică destul de invazivă şi dependentă de o recoltare adecvată a probelor şi de o interpretare corectă a rezultatelor analizei anatomopatologice.
Cercetătorii de la Biomedical Research Institute (IBI) din Galicia, Spania, parte a proiectului BIOCAPS, şi cei de la Departamentul de Otolaringologie al spitalului Povisa, au creat însă o nouă metodă de detecţie a carcinoamelor mucoasei orale, mai rapidă, mai fiabilă şi mai puţin invazivă. Ea are la bază o tehnică optică numită spectroscopia Raman, care implică iradierea ţesutului cu lumină laser şi obţinerea de informaţii precise cu privire la suprafaţa iradiată, fără a avea efecte nocive asupra acesteia. Informaţiile obţinute sunt ulterior comparate de aparat cu o serie de indici de malignitate selectaţi de echipa de cercetători. Este pentru prima dată când această tehnică de spectroscopie este utilizată pentru detecţia acestui tip de cancer.
Conform lui Pío González, coordonatorului grupului de cercetare New Materials din cadrul IBI, noua metodă de detecţie permite analizarea ţesutului direct pe pacient, fără necesitatea realizării unei incizii sau recoltării unui fragment de mucoasă. Mai mult decât atât, acest tip de screening ar putea fi realizat cu ajutorul unui aparat portabil uşor de utilizat, oferindu-le medicilor posibilitatea de a analiza singuri mucoasa orală şi de a obţine un rezultat imediat, în incinta cabinetului sau a sălii de operaţie, fără a avea nevoie de alte analize de laborator.
Din punct de vedere clinic, „acesta este un test non-traumatic, dat fiind faptul că nu necesită recoltarea de biopsii, care permite realizarea de examinări seriate la pacienţii suspectaţi de astfel de afecţiuni şi diagnosticarea într-un stadiu precoce al tumorii”, afirmă Roberto Valdés.
Patentul a fost deja achiziţionat de compania Irida Ibérica, unde se încearcă în prezent crearea unui prototip portabil, care va fi cel mai probabil gata până la sfârşitul anului 2015. Aceeaşi companie va finanţa ulterior cercetarea realizată de IBI pentru perfecţionarea criteriilor de malignitate utilizaţi de aparat prin compararea măsurătorilor realizate în laborator cu o serie de probe histopatologice recoltate de la pacienţii de la două spitale din Galicia.
După încorporarea criteriilor finale de malignitate, noua tehnologie va fi pusă la dispoziţia întregii comunităţi medicale. Cercetătorii speră să poată adapta tehnica în viitorul apropiat la detecţia altor tipuri de cancer, precum cel de col uterin şi cel de piele.
Sursa: Medical News Today
Conform doctorului Roberto Valdés de la spitalul Povisa din Galicia, Spania, „cel mai precoce simptom al cancerelor orale este reprezentat de apariţia unor leziuni albicioase sau roşiatice pe suprafaţa internă a cavităţii bucale care nu dispar sau care se măresc în dimensiuni o dată cu trecerea timpului. Aceste leziuni devin ulterior dureroase, fie spontan, fie în momentul masticaţiei sau înghiţirii, după care încep să sângereze”. În momentul de faţă, diagnosticarea carcinoamelor de mucoasă orală se bazează pe observaţie şi biopsierea acelor regiuni cu aspect anormal, tehnică destul de invazivă şi dependentă de o recoltare adecvată a probelor şi de o interpretare corectă a rezultatelor analizei anatomopatologice.
Cercetătorii de la Biomedical Research Institute (IBI) din Galicia, Spania, parte a proiectului BIOCAPS, şi cei de la Departamentul de Otolaringologie al spitalului Povisa, au creat însă o nouă metodă de detecţie a carcinoamelor mucoasei orale, mai rapidă, mai fiabilă şi mai puţin invazivă. Ea are la bază o tehnică optică numită spectroscopia Raman, care implică iradierea ţesutului cu lumină laser şi obţinerea de informaţii precise cu privire la suprafaţa iradiată, fără a avea efecte nocive asupra acesteia. Informaţiile obţinute sunt ulterior comparate de aparat cu o serie de indici de malignitate selectaţi de echipa de cercetători. Este pentru prima dată când această tehnică de spectroscopie este utilizată pentru detecţia acestui tip de cancer.
Conform lui Pío González, coordonatorului grupului de cercetare New Materials din cadrul IBI, noua metodă de detecţie permite analizarea ţesutului direct pe pacient, fără necesitatea realizării unei incizii sau recoltării unui fragment de mucoasă. Mai mult decât atât, acest tip de screening ar putea fi realizat cu ajutorul unui aparat portabil uşor de utilizat, oferindu-le medicilor posibilitatea de a analiza singuri mucoasa orală şi de a obţine un rezultat imediat, în incinta cabinetului sau a sălii de operaţie, fără a avea nevoie de alte analize de laborator.
Din punct de vedere clinic, „acesta este un test non-traumatic, dat fiind faptul că nu necesită recoltarea de biopsii, care permite realizarea de examinări seriate la pacienţii suspectaţi de astfel de afecţiuni şi diagnosticarea într-un stadiu precoce al tumorii”, afirmă Roberto Valdés.
Patentul a fost deja achiziţionat de compania Irida Ibérica, unde se încearcă în prezent crearea unui prototip portabil, care va fi cel mai probabil gata până la sfârşitul anului 2015. Aceeaşi companie va finanţa ulterior cercetarea realizată de IBI pentru perfecţionarea criteriilor de malignitate utilizaţi de aparat prin compararea măsurătorilor realizate în laborator cu o serie de probe histopatologice recoltate de la pacienţii de la două spitale din Galicia.
După încorporarea criteriilor finale de malignitate, noua tehnologie va fi pusă la dispoziţia întregii comunităţi medicale. Cercetătorii speră să poată adapta tehnica în viitorul apropiat la detecţia altor tipuri de cancer, precum cel de col uterin şi cel de piele.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 30-09-2025 | Vizite: 1170 | bibliografie
Alte articole:
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- Creșterea cancerului colorectal cu debut precoce în Elveția: analiză națională pe 42 de ani
- Recuperarea energiei musculare poate explica oboseala la supraviețuitorii cancerului
- Apariția miocarditei în prima lună de imunoterapie oncologică se corelează cu o mortalitate semnificativ mai mare
- Finanțarea cercetării oncologice în SUA: discrepanțe majore între mortalitate și alocarea resurselor
- Interacțiunea N-Myc–Aurora A: o nouă țintă terapeutică în cancerele pediatrice cu risc înalt