O nouă metodă ar putea reduce efectele secundare în tratamentul cancerului rectal
Autor: Costin Oana | actualizat la 15-02-2025
Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia, administrarea radioterapiei preoperatorii de scurtă durată combinată cu intervenția chirurgicală amânată ar putea reduce efectele secundare ale tratamentului chirurgical pentru cancerul rectal, fără să îi afecteze eficiența.
Mai multe informații despre cancerul rectal găsiți aici.
Radioterapia administrată înainte de intervenția chirurgicală a fost introdusă în Suedia treptat încă de la începutul anilor 1990, obținându-se o îmbunătățire a prognosticului pacienților cu cancer rectal și o diminuare a riscului de recurență a bolii. Aceeași echipă de cercetători a arătat atunci că radioterapia realizată înainte de operație ar reduce cu până la 50% riscul de recurență a cancerului rectal și datorită acelor rezultate, radioterapia a fost recomandată mai multor pacienți cu acest tip de cancer.
În studiul de față, cercetătorii și-au propus să testeze măsura în care administrarea radioterapiei în doze mai mici sau lăsarea unui interval mai mare de timp între radioterapie și intervenția chirurgicală ar putea reduce efectele adverse asociate.
Pentru testarea acestor ipoteze, pacienții participanți la studiu au fost împărțiți în trei grupuri:
S-a observat că pacienții la care intervalul de timp între radioterapie și tratamentul chirurgical a fost mai mare s-au confruntat cu mai puține complicații, în timp ce rezultatele tratamentului au fost la fel de bune. Cu excepția prelungirii tratamentului în cazul unei radioterapii de lungă durată, nu s-au sesizat alte diferențe între cea de lungă și cea de scurtă durată.
Autorii consideră că rezultatele studiului pot fi aplicate imediat în practică, conducând la o reducere a complicațiilor și o scădere a recurenței cancerului rectal.
Studiul a fost publicat în jurnalul medical The Lancet Oncology.
Sursa: Medial News Today
Mai multe informații despre cancerul rectal găsiți aici.
Radioterapia administrată înainte de intervenția chirurgicală a fost introdusă în Suedia treptat încă de la începutul anilor 1990, obținându-se o îmbunătățire a prognosticului pacienților cu cancer rectal și o diminuare a riscului de recurență a bolii. Aceeași echipă de cercetători a arătat atunci că radioterapia realizată înainte de operație ar reduce cu până la 50% riscul de recurență a cancerului rectal și datorită acelor rezultate, radioterapia a fost recomandată mai multor pacienți cu acest tip de cancer.
În studiul de față, cercetătorii și-au propus să testeze măsura în care administrarea radioterapiei în doze mai mici sau lăsarea unui interval mai mare de timp între radioterapie și intervenția chirurgicală ar putea reduce efectele adverse asociate.
Pentru testarea acestor ipoteze, pacienții participanți la studiu au fost împărțiți în trei grupuri:
- unui grup i s-a administrat terapia standard – radioterapie de scurtă durată cu intervenție chirurgicală în termen de o săptămână;
- celui de-al doilea grup i s-a administrat radioterapie de scurtă durată, urmată de intervenția chirurgicală la distanță de 4-8 săptămâni;
- celui de-al treilea grup i s-a administrat radioterapie de lungă durată, urmată de intervenția chirurgicală la distanță de 4-8 săptămâni.
S-a observat că pacienții la care intervalul de timp între radioterapie și tratamentul chirurgical a fost mai mare s-au confruntat cu mai puține complicații, în timp ce rezultatele tratamentului au fost la fel de bune. Cu excepția prelungirii tratamentului în cazul unei radioterapii de lungă durată, nu s-au sesizat alte diferențe între cea de lungă și cea de scurtă durată.
Autorii consideră că rezultatele studiului pot fi aplicate imediat în practică, conducând la o reducere a complicațiilor și o scădere a recurenței cancerului rectal.
Studiul a fost publicat în jurnalul medical The Lancet Oncology.
Sursa: Medial News Today
Actualizat la 15-02-2025 | Vizite: 887 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1