O mică moleculă de ARN ar putea fi esențială în tratamentul cancerului
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 27-09-2023
Cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts Amherst au făcut o descoperire revoluționară care ar putea schimba modul în care înțelegem și tratăm cancerul. Ei au identificat un tip specific de microARN, numit let-7, care joacă un rol esențial în formarea „memoriei” celulelor T, componenta cheie a sistemului nostru imunitar. Această memorie celulară este, de fapt, mecanismul care stă la baza eficacității vaccinurilor.
Profesorul Leonid Pobezinsky, unul dintre autorii principali ai studiului, explică faptul că celulele T sunt ca soldații corpului nostru, specializați în detectarea și eliminarea atât a invadatorilor externi, cum ar fi virușii, cât și a celulelor modificate, precum cele cancerigene. În mod normal, aceste celule T sunt într-o stare de „naivitate”, așteptând să fie activate. Odată ce detectează un antigen străin, ele se transformă în celule T ucigașe și încep să atace. După ce misiunea este îndeplinită, majoritatea acestora mor, dar câteva rămân ca celule de memorie, formând un grup specializat care își amintește de inamicul cu care s-au confruntat.
Acesta este și principiul pe care se bazează vaccinurile: introducerea unei forme slăbite a unui patogen în organism pentru a „antrena” celulele de memorie. Cu toate acestea, până acum nu s-a înțeles pe deplin cum celulele T își creează această memorie. Mai mult, celulele tumorale au capacitatea de a „păcăli” celulele T, inhibându-le înainte ca acestea să poată forma un grup de memorie, ceea ce permite cancerului să progreseze.
Descoperirea cheie a studiului este că nivelul de let-7 din celulele T influențează capacitatea acestora de a deveni celule de memorie și, implicit, de a lupta împotriva cancerului. Cu cât o celulă T are mai mult let-7, cu atât este mai puțin susceptibilă să fie dezactivată de celulele tumorale și mai capabilă să devină o celulă de memorie eficientă.
Echipa de cercetare este optimistă că această descoperire va deschide noi căi pentru dezvoltarea terapiilor imunologice împotriva cancerului, oferind o nouă înțelegere a modului în care sistemul imunitar poate fi „programat” pentru a lupta mai eficient împotriva acestei boli devastatoare.
sursa: Science Daily
foto: University of Massachusetts Amherst
Profesorul Leonid Pobezinsky, unul dintre autorii principali ai studiului, explică faptul că celulele T sunt ca soldații corpului nostru, specializați în detectarea și eliminarea atât a invadatorilor externi, cum ar fi virușii, cât și a celulelor modificate, precum cele cancerigene. În mod normal, aceste celule T sunt într-o stare de „naivitate”, așteptând să fie activate. Odată ce detectează un antigen străin, ele se transformă în celule T ucigașe și încep să atace. După ce misiunea este îndeplinită, majoritatea acestora mor, dar câteva rămân ca celule de memorie, formând un grup specializat care își amintește de inamicul cu care s-au confruntat.
Acesta este și principiul pe care se bazează vaccinurile: introducerea unei forme slăbite a unui patogen în organism pentru a „antrena” celulele de memorie. Cu toate acestea, până acum nu s-a înțeles pe deplin cum celulele T își creează această memorie. Mai mult, celulele tumorale au capacitatea de a „păcăli” celulele T, inhibându-le înainte ca acestea să poată forma un grup de memorie, ceea ce permite cancerului să progreseze.
Descoperirea cheie a studiului este că nivelul de let-7 din celulele T influențează capacitatea acestora de a deveni celule de memorie și, implicit, de a lupta împotriva cancerului. Cu cât o celulă T are mai mult let-7, cu atât este mai puțin susceptibilă să fie dezactivată de celulele tumorale și mai capabilă să devină o celulă de memorie eficientă.
Echipa de cercetare este optimistă că această descoperire va deschide noi căi pentru dezvoltarea terapiilor imunologice împotriva cancerului, oferind o nouă înțelegere a modului în care sistemul imunitar poate fi „programat” pentru a lupta mai eficient împotriva acestei boli devastatoare.
sursa: Science Daily
foto: University of Massachusetts Amherst
Actualizat la 27-09-2023 | Vizite: 78 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1