Noi modificări moleculare descoperite în cancerele de cap și gât
Autor: Stanca Alina Elena | actualizat la 17-02-2025
Cancerele de cap şi gât reprezintă o constelație de tumori apărute la nivelul cavităţii bucale, faringelui, laringelui, cavităţii nazale, sinusurilor sau glandelor salivare.
Aproximativ 90% dintre ele sunt carcinoame scuamoase, avându-şi originea la nivelul mucoaselor. Dezvoltarea lor este frecvent asociată fumatului şi consumului de alcool, iar în aproximativ 25% dintre cazuri, apariţia lor este determinată de infecţia orală cu HPV (human papillomavirus).
Numărul mare de cazuri diagnosticate anual în lume (peste 600.000) şi incidenţa în creştere a tumorilor orofaringiene asociate cu HPV explică necesitatea unor studii mai aprofundate în acest domeniu. Printre acestea se numără şi cercetarea realizată de The Cancer Genome Atlas (TCGA) Research Network, care examinează modificările genomice apărute în cancerele de cap şi gât.
În cadrul său, au fost analizate genomurile pentru 279 de carcinoame scuamoase ale capului şi gâtului la pacienţi încă netrataţi. Majoritatea tumorilor au fost carcinoame ale cavităţii bucale (61%) şi laringelui (26%).
Cercetătorii au descoperit că peste 70% din cancerele de cap şi gât prezintă alterări ale genelor care codifică receptori ai factorilor de creştere (EGFR, FGFR, IGFR, MET, ERBB2, DDR2) sau molecule de semnalizare (PIK3CA, HRAS), precum şi alterări ale genelor implicate în controlul diviziunii celulare (CCND1). O mare parte din ele sunt deja studiate ca potenţiale ţinte terapeutice.
De asemenea, studiul a relevat existenţa unor similarităţi între genomul cancerelor de cap şi gât şi cel al altor tipuri de cancere (inclusiv carcinomul scuamos pulmonar şi cervical), indicând o posibilă cale comună de oncogeneză şi noi oportunităţi terapeutice.
În ceea ce priveşte cancerele de cap şi gât legate de HPV, studiul realizat de TGCA a confirmat că în genomul multor tumori de această natură există alterări specifice ale genei FGFR3 şi mutaţii ale genei PIK3CA, modificări pe care le regăsim şi la tumorile asociate cu fumatul. Însă, spre deosebire de tumorile corelate cu dependența de tutun, cele asociate cu HPV nu sunt însoţite de o alterare a genei EGFR, fapt ce ar putea implica o individualizare a tratamentului cancerului în funcţie de factorii favorizanți apariţiei sale.
Analizele genomice efectuate au arătat că aproximativ 40% dintre genele asociate cu aceste cancere reprezintă factori cheie ai căilor de semnalizare care condiţionează creşterea celulară şi rezistenţa la medicamente.
Noi indicatori ai rezistenţei medicamentoase pentru cancerele de cap şi gât, indicaţi de studiul TGCA, ar putea fi: copii extra ale genelor FDDA şi BIRC2, mutaţii sau absenţa genei CASP8 (ambele în cancerele asociate cu fumatul), precum şi absenţa genei TRAF3 sau copii extra ale genei E2F1 (în cancerele asociate cu HPV).
Astfel, analizele genomice realizate în cadrul acestei cercetări, cea mai comprehensivă de până acum, contribuie la înţelegerea mai amănunţită a oncogenezei cancerelor de cap şi gât şi oferă noi indicii utile pentru elaborarea unor terapii ţintite eficiente împotriva lor.
Sursa: National Institutes of Health News
Aproximativ 90% dintre ele sunt carcinoame scuamoase, avându-şi originea la nivelul mucoaselor. Dezvoltarea lor este frecvent asociată fumatului şi consumului de alcool, iar în aproximativ 25% dintre cazuri, apariţia lor este determinată de infecţia orală cu HPV (human papillomavirus).
Numărul mare de cazuri diagnosticate anual în lume (peste 600.000) şi incidenţa în creştere a tumorilor orofaringiene asociate cu HPV explică necesitatea unor studii mai aprofundate în acest domeniu. Printre acestea se numără şi cercetarea realizată de The Cancer Genome Atlas (TCGA) Research Network, care examinează modificările genomice apărute în cancerele de cap şi gât.
În cadrul său, au fost analizate genomurile pentru 279 de carcinoame scuamoase ale capului şi gâtului la pacienţi încă netrataţi. Majoritatea tumorilor au fost carcinoame ale cavităţii bucale (61%) şi laringelui (26%).
Cercetătorii au descoperit că peste 70% din cancerele de cap şi gât prezintă alterări ale genelor care codifică receptori ai factorilor de creştere (EGFR, FGFR, IGFR, MET, ERBB2, DDR2) sau molecule de semnalizare (PIK3CA, HRAS), precum şi alterări ale genelor implicate în controlul diviziunii celulare (CCND1). O mare parte din ele sunt deja studiate ca potenţiale ţinte terapeutice.
De asemenea, studiul a relevat existenţa unor similarităţi între genomul cancerelor de cap şi gât şi cel al altor tipuri de cancere (inclusiv carcinomul scuamos pulmonar şi cervical), indicând o posibilă cale comună de oncogeneză şi noi oportunităţi terapeutice.
În ceea ce priveşte cancerele de cap şi gât legate de HPV, studiul realizat de TGCA a confirmat că în genomul multor tumori de această natură există alterări specifice ale genei FGFR3 şi mutaţii ale genei PIK3CA, modificări pe care le regăsim şi la tumorile asociate cu fumatul. Însă, spre deosebire de tumorile corelate cu dependența de tutun, cele asociate cu HPV nu sunt însoţite de o alterare a genei EGFR, fapt ce ar putea implica o individualizare a tratamentului cancerului în funcţie de factorii favorizanți apariţiei sale.
Analizele genomice efectuate au arătat că aproximativ 40% dintre genele asociate cu aceste cancere reprezintă factori cheie ai căilor de semnalizare care condiţionează creşterea celulară şi rezistenţa la medicamente.
Noi indicatori ai rezistenţei medicamentoase pentru cancerele de cap şi gât, indicaţi de studiul TGCA, ar putea fi: copii extra ale genelor FDDA şi BIRC2, mutaţii sau absenţa genei CASP8 (ambele în cancerele asociate cu fumatul), precum şi absenţa genei TRAF3 sau copii extra ale genei E2F1 (în cancerele asociate cu HPV).
Astfel, analizele genomice realizate în cadrul acestei cercetări, cea mai comprehensivă de până acum, contribuie la înţelegerea mai amănunţită a oncogenezei cancerelor de cap şi gât şi oferă noi indicii utile pentru elaborarea unor terapii ţintite eficiente împotriva lor.
Sursa: National Institutes of Health News
Actualizat la 17-02-2025 | Vizite: 796 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1