Microbiomul ar putea deține „cheia” diagnosticării și tratării cancerului de căi biliare
Autor: Airinei Camelia | actualizat la 25-10-2025
Studiul recent publicat în revista Microorganisms abordează compoziția microbiomului la pacienții cu cancer al căilor biliare, o afecțiune care include o serie largă de adenocarcinoame invazive precum carcinomul vezicii biliare și colangiocarcinomul. Incidența cancerului de tract biliar variază în funcție de regiunile geografice și subgrupe, iar studiile epidemiologice au identificat mai mulți factori de risc.
Microbiomul, reprezentând totalitatea microorganismelor din diferite organe ale corpului, afectează diverse funcții fiziologice, inclusiv reglarea imună. Pacienții cu cancer la căile biliare prezintă nivele ridicate ale familiei de bacterii Enterobacteriaceae și nivele reduse ale altor bacterii precum Faecalibacterium, Clostridia și Coprococcus.Utilizând tehnologii de secvențiere de nouă generație (NGS), cercetătorii au observat că pacienții cu acest tip de cancer au un microbiom semnificativ diferit față de persoanele sănătoase. În plus, au fost observate nivele mai ridicate de anumiți acizi biliari în plasma pacienților cu colangiocarcinom, sugerând o legătură între microbiom, inflamație și carcinogeneză.
Cercetările genetice au dezvăluit prezența unor tulpini bacteriene specifice în microflora biliară, cum ar fi Streptococcus și Klebsiella, care ar putea avea un rol în dezvoltarea cancerului și, prin urmare, ar putea servi drept biomarkeri.
O importanță particulară a fost observată în contextul tratamentului cu imunoterapie, unde microbiomul intestinal pare să influențeze răspunsul la inhibitorii de checkpoint imun. Utilizarea strategică a probioticelor pentru a regla acești inhibitori ar putea oferi un control eficient al bacteriilor cu potențial carcinogen.
În concluzie, studiul adaugă înțelegere importantă în relația dintre microbiom și cancerul căilor biliare, sugerând că manipularea microbiomului ar putea fi o strategie eficientă în diagnosticul și tratamentul acestui tip de cancer. De asemenea, există un potențial în utilizarea acizilor biliari și a anumitor bacterii drept biomarkeri pentru diagnostic și răspuns la tratament.
sursa: News Medical
foto: MR.AUKID PHUMSIRICHAT / Shutterstock.com
Actualizat la 25-10-2025 | Vizite: 331 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1