Lignanii din semințe de in ar putea influența microbiomul intestinal și riscul de cancer mamar
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 08-12-2023
Studiul recent publicat în Microbiology Spectrum explorează rolul microbiomului intestinal uman în sănătatea sânului și posibilele implicații în prevenirea cancerului de sân. Cercetarea evidențiază modul în care dieta și stilul de viață influențează microbiomul și, prin aceasta, pot afecta sănătatea mamară.
Principalul focus al studiului este pe lignanii din semințele de in și impactul lor asupra microorganismelor din intestin și asupra expresiei miRNA în glanda mamară. Lignanii sunt compuși asociați cu fibrele, recunoscuți pentru proprietățile lor benefice, în special în reducerea mortalității cancerului de sân la femeile postmenopauză. Acești compuși influențează miRNA, care sunt molecule mici de ARN ce reglează expresia genelor, inclusiv pe cele implicate în cancerul de sân.
Cercetătorii au utilizat un model animal, hrănind șoareci femele cu componente de lignan din semințe de in. Au examinat modul în care aceste componente influențează microbiota cecală (o parte importantă a intestinului gros) și cum se reflectă acest lucru în expresia miRNA din glanda mamară. S-a descoperit că lignanii induc răspunsuri specifice miRNA în glanda mamară, care pot regla genele legate de proliferarea și migrația celulelor.
Un aspect interesant al studiului este rolul cecumului, care este implicat în producția de acizi grași cu lanț scurt și este considerat un rezervor pentru bacterii anaerobe. Cercetătorii au observat că un lignan specific din uleiul de in necesită procesare microbiană pentru a elibera metaboliți bioactivi cu efecte antitumorale.
Rezultatele indică o legătură între microbiota, miRNA din glanda mamară și lignanii din semințele de in, modificând relația dintre acestea pentru a reduce riscul de cancer. Această descoperire sugerează că microbiota intestinală ar putea fi o țintă pentru intervenții dietetice menite să prevină cancerul de sân.
În concluzie, studiul oferă un suport preliminar pentru cercetarea suplimentară în domeniul rolului microbiotei în abordările dietetice de reducere a riscurilor asociate cu bolile, în special cancerul de sân. Cercetătorii subliniază importanța unei diete îmbogățite cu semințe de in pentru sănătatea mamară și potențialul acesteia în prevenirea cancerului de sân, deschizând calea pentru noi direcții în cercetarea nutrițională și medicală.
sursa: News Medical
Principalul focus al studiului este pe lignanii din semințele de in și impactul lor asupra microorganismelor din intestin și asupra expresiei miRNA în glanda mamară. Lignanii sunt compuși asociați cu fibrele, recunoscuți pentru proprietățile lor benefice, în special în reducerea mortalității cancerului de sân la femeile postmenopauză. Acești compuși influențează miRNA, care sunt molecule mici de ARN ce reglează expresia genelor, inclusiv pe cele implicate în cancerul de sân.
Cercetătorii au utilizat un model animal, hrănind șoareci femele cu componente de lignan din semințe de in. Au examinat modul în care aceste componente influențează microbiota cecală (o parte importantă a intestinului gros) și cum se reflectă acest lucru în expresia miRNA din glanda mamară. S-a descoperit că lignanii induc răspunsuri specifice miRNA în glanda mamară, care pot regla genele legate de proliferarea și migrația celulelor.
Un aspect interesant al studiului este rolul cecumului, care este implicat în producția de acizi grași cu lanț scurt și este considerat un rezervor pentru bacterii anaerobe. Cercetătorii au observat că un lignan specific din uleiul de in necesită procesare microbiană pentru a elibera metaboliți bioactivi cu efecte antitumorale.
Rezultatele indică o legătură între microbiota, miRNA din glanda mamară și lignanii din semințele de in, modificând relația dintre acestea pentru a reduce riscul de cancer. Această descoperire sugerează că microbiota intestinală ar putea fi o țintă pentru intervenții dietetice menite să prevină cancerul de sân.
În concluzie, studiul oferă un suport preliminar pentru cercetarea suplimentară în domeniul rolului microbiotei în abordările dietetice de reducere a riscurilor asociate cu bolile, în special cancerul de sân. Cercetătorii subliniază importanța unei diete îmbogățite cu semințe de in pentru sănătatea mamară și potențialul acesteia în prevenirea cancerului de sân, deschizând calea pentru noi direcții în cercetarea nutrițională și medicală.
sursa: News Medical
Actualizat la 08-12-2023 | Vizite: 54 | bibliografie
Alte articole:
- Cercetătorii identifică „divizarea ARN-ului” ca factor cheie al cancerului
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut
- Recuperarea energiei musculare poate explica oboseala la supraviețuitorii cancerului
- Creșterea cancerului colorectal cu debut precoce în Elveția: analiză națională pe 42 de ani
- Apariția miocarditei în prima lună de imunoterapie oncologică se corelează cu o mortalitate semnificativ mai mare
- Finanțarea cercetării oncologice în SUA: discrepanțe majore între mortalitate și alocarea resurselor