Interacțiunea dintre dietă, microbiomul intestinal și eficiența inhibitorilor PI3K în terapia cancerului: noi perspective dintr-un studiu preclinic
Autor: Dragoș Racheriu, licențiat în medicină | actualizat la 23-05-2025
Un studiu publicat în data de 8 mai 2025 în jurnalul Cell, realizat de cercetători de la Ludwig Cancer Research – Princeton, sub conducerea dr. Asael Roichman și a profesorului Joshua Rabinowitz, aduce o perspectivă inovatoare asupra modului în care dieta și microbiomul intestinal influențează eficiența terapiilor anticancerigene, în special a inhibitorilor PI3K. Studiul explică posibilele cauze ale variației mari în răspunsul pacienților la aceste medicamente, sugerând că metaboliții derivați din alimentele vegetale procesate de microbiomul intestinal pot reduce eficiența tratamentului oncologic.
Context
Inhibitorii PI3K sunt folosiți pentru a bloca o cale de semnalizare frecvent activată aberant în cancerele solide, responsabilă de proliferarea necontrolată a celulelor tumorale. Deși eficienți în modele preclinice, aceștia nu au oferit rezultate constante și durabile la pacienții cu tumori solide. În același timp, s-a demonstrat anterior că dietele ketogenice, sărace în carbohidrați și bogate în grăsimi, pot îmbunătăți răspunsul la terapia oncologică, însă mecanismele exacte nu erau pe deplin înțelese.
Despre studiul actual
Cercetătorii au comparat eficiența inhibitorilor PI3K în modele de șoareci supuși la diferite regimuri alimentare:
-
Un grup a primit o dietă ketogenică procesată (săracă în fitonutrienți);
-
Un alt grup a primit o dietă standard bazată pe alimente integrale (bogată în fitocompuși din leguminoase și soia);
-
Unele grupuri au primit, în plus, antibiotice pentru suprimarea microbiomului.
Analiza a inclus măsurători ale răspunsului la terapie și ale metabolizării hepatice a inhibitorilor PI3K, cu accent pe activitatea enzimelor citocromului P450 implicate în clearance-ul hepatic al medicamentelor.
Rezultate
-
Șoarecii hrăniți cu diete bogate în fitocompuși vegetali (în special soiasaponine din soia) au prezentat o activare semnificativă a enzimelor hepatice de detoxifiere (citocrom P450);
-
Aceasta a dus la o eliminare mai rapidă a inhibitorilor PI3K, reducând concentrația medicamentului și scăzând eficiența antitumorală;
-
În schimb, șoarecii care au primit o dietă săracă în fitocompuși sau care au fost tratați cu antibiotice au prezentat răspunsuri terapeutice îmbunătățite, datorită persistenței inhibitorilor PI3K în organism.
Exemple cheie
-
Moleculele rezultate din degradarea soiasaponinelor de către bacteriile intestinale induc expresia enzimelor hepatice CYP450, responsabile de metabolizarea multor medicamente, inclusiv PI3K-inhibitorii;
-
Dieta standard pentru animale (chow), bogată în compuși vegetali complecși, a dus la eficacitate terapeutică mai scăzută față de dieta ketogenică procesată;
-
Inducția hepatică a fost microb-dependentă, confirmând rolul esențial al microbiomului intestinal în farmacocinetica medicamentelor.
Rezultate
-
Dietele vegetale bogate în fitocompuși pot reduce concentrația plasmatică a inhibitorilor PI3K prin accelerarea metabolismului hepatic;
-
Antibioticele care suprimă microbiota intestinală pot îmbunătăți eficacitatea inhibitorilor PI3K, sugerând o cale de reglare farmacologică a interacțiunilor dietă-microbiom-terapie;
-
Impactul dietelor nu a fost corelat direct cu nivelurile glicemice sau insulinice, ci cu complexitatea moleculară a alimentelor consumate.
Concluzii
Acest studiu aduce o contribuție esențială la înțelegerea modului în care dieta și microbiomul pot influența răspunsul la tratamentul oncologic, depășind paradigma clasică nutrițională. Rezultatele susțin nevoia de a integra analize ale microbiomului și profilul dietetic al pacientului în personalizarea terapiei cancerului.
Perspective viitoare:
-
Adaptarea dietei pacienților oncologici în funcție de compoziția microbiomului ar putea optimiza eficiența tratamentelor;
-
Pot fi dezvoltate noi strategii terapeutice care să includă probiotice, intervenții nutriționale sau modificatori ai microbiomului pentru a controla metabolizarea hepatică a medicamentelor;
-
Este necesară o evaluare clinică detaliată la om pentru a valida aceste constatări preclinice și pentru a determina care fitocompuși au efecte similare la pacienți.
Actualizat la 23-05-2025 | Vizite: 78 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1