Inhibarea unei proteine specifice ar putea preveni recidivă mielomului multiplu, un tip de cancer care adesea recidivează
Mielomul multiplu, o tumoră localizată la nivelul măduvei, revine aproape întotdeauna, chiar È™i după succesul iniÈ›ial al tratamentului. În majoritatea cazurilor, motivele din spatele rezistenÈ›ei la tratament (de exemplu, mutaÈ›ii genetice) È™i revenirea ulterioară a bolii rămân necunoscute. Potrivit unor noi cercetări, producÈ›ia crescută a unei proteine ​​​diminuează sensibilitatea cancerului la tratament.
Mielomul multiplu este un cancer care afectează „celulele plasmatice”, un tip de celulă imunitară găsită în măduva osoasă. Cancerul celulelor plasmatice poate slăbi sistemul imunitar, poate provoca leziuni renale È™i slăbi oasele, ceea ce poate duce la fracturi. Ratele medii de supravieÈ›uire s-au îmbunătățit considerabil datorită noilor opÈ›iuni de tratament, lenalidomida È™i pomalidomida, medicamente care au adesea succes în inducerea remisiei cancerului. În aproape toate cazurile, totuÈ™i, cancerul dezvoltă rezistență la medicamente. Când creÈ™terea cancerului se reia în ciuda tratamentului, prognosticul pacientului este prost.
Folosind proteomica (metodă de studiu a proteinelor), o echipă interdisciplinară de cercetători din Berlin a reuÈ™it să decodeze un mecanism necunoscut anterior care poate provoca recidivă mielomului multiplu. Cercetătorii au reuÈ™it să arate că producÈ›ia de CDK6, un regulator al ciclului celular care promovează diviziunea celulară, este deosebit de mare odată ce cancerul a devenit rezistent la tratament. „Pe baza datelor noastre, credem că inhibarea CDK6 ar putea reprezenta o nouă abordare de tratament în mielomul multiplu recidivat”, explică unul dintre co-autori, prof. Jan Krönke de la Departamentul de Hematologie, Oncologie È™i Imunologie Cancerului din Campus Benjamin Franklin.
Cercetătorii au folosit o tehnologie de ultimă oră în spectrometria de masă pentru a stabili dacă modificările la nivel de proteine ​​sunt responsabile pentru rezistenÈ›a la tratament a cancerului. Folosind atât probe înainte de recidivă, cât È™i după recidivă de la pacienÈ›i cu mielom multiplu, cercetătorii au reuÈ™it să cuantifice mai mult de 6.000 de proteine ​​diferite.
Comparând celulele canceroase colectate înainte È™i după recidivă, cercetătorii au descoperit că o serie de proteine ​​erau prezente fie la concentraÈ›ii mai mari, fie mai mici după recidivă. Folosind analize statistice È™i bioninformatice, cercetătorii au reuÈ™it să urmărească majoritatea acestor efecte până la o singură proteină: kinaza 6 dependentă de ciclină, sau CDK6, o enzimă care controlează intrarea celulei în faza de diviziune celulară a ciclului celular.
Ca prim pas, cercetatorii au folosit culturi de celule pentru a demonstra ca CDK6 joaca un rol cheie in dezvoltarea rezistentei la tratament in mielomul multiplu. Ulterior, cercetătorii au confirmat că adăugarea unui inhibator CDK6 la medicamente a crescut eficacitatea acestora și a determinat moartea celulelor canceroase.
sursa: Science Daily
foto: Măduvă osoasă cu multiple celule de mielom. © Jan Krönke l Charité
Mielomul multiplu este un cancer care afectează „celulele plasmatice”, un tip de celulă imunitară găsită în măduva osoasă. Cancerul celulelor plasmatice poate slăbi sistemul imunitar, poate provoca leziuni renale È™i slăbi oasele, ceea ce poate duce la fracturi. Ratele medii de supravieÈ›uire s-au îmbunătățit considerabil datorită noilor opÈ›iuni de tratament, lenalidomida È™i pomalidomida, medicamente care au adesea succes în inducerea remisiei cancerului. În aproape toate cazurile, totuÈ™i, cancerul dezvoltă rezistență la medicamente. Când creÈ™terea cancerului se reia în ciuda tratamentului, prognosticul pacientului este prost.
Folosind proteomica (metodă de studiu a proteinelor), o echipă interdisciplinară de cercetători din Berlin a reuÈ™it să decodeze un mecanism necunoscut anterior care poate provoca recidivă mielomului multiplu. Cercetătorii au reuÈ™it să arate că producÈ›ia de CDK6, un regulator al ciclului celular care promovează diviziunea celulară, este deosebit de mare odată ce cancerul a devenit rezistent la tratament. „Pe baza datelor noastre, credem că inhibarea CDK6 ar putea reprezenta o nouă abordare de tratament în mielomul multiplu recidivat”, explică unul dintre co-autori, prof. Jan Krönke de la Departamentul de Hematologie, Oncologie È™i Imunologie Cancerului din Campus Benjamin Franklin.
Cercetătorii au folosit o tehnologie de ultimă oră în spectrometria de masă pentru a stabili dacă modificările la nivel de proteine ​​sunt responsabile pentru rezistenÈ›a la tratament a cancerului. Folosind atât probe înainte de recidivă, cât È™i după recidivă de la pacienÈ›i cu mielom multiplu, cercetătorii au reuÈ™it să cuantifice mai mult de 6.000 de proteine ​​diferite.
Comparând celulele canceroase colectate înainte È™i după recidivă, cercetătorii au descoperit că o serie de proteine ​​erau prezente fie la concentraÈ›ii mai mari, fie mai mici după recidivă. Folosind analize statistice È™i bioninformatice, cercetătorii au reuÈ™it să urmărească majoritatea acestor efecte până la o singură proteină: kinaza 6 dependentă de ciclină, sau CDK6, o enzimă care controlează intrarea celulei în faza de diviziune celulară a ciclului celular.
Ca prim pas, cercetatorii au folosit culturi de celule pentru a demonstra ca CDK6 joaca un rol cheie in dezvoltarea rezistentei la tratament in mielomul multiplu. Ulterior, cercetătorii au confirmat că adăugarea unui inhibator CDK6 la medicamente a crescut eficacitatea acestora și a determinat moartea celulelor canceroase.
sursa: Science Daily
foto: Măduvă osoasă cu multiple celule de mielom. © Jan Krönke l Charité
Actualizat la 04-03-2022 | Vizite: 78 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1