În lipsa măsurilor de vaccinare și screening, incidența cancerului cervical va crește dramatic
Potrivit unui studiu publicat în jurnalul științific The Lancet Public Health, incidența cancerului cervical în rândul femeilor în vârstă ar putea crește dramatic. Cu toate acestea, se estimează că până în anul 2040 se va reduce cu 75% la femeile tinere. Femeile care se încadrează în grupa de vârstă 50-64 ani vor prezenta o creștere a incidenței cancerului cervical de 62%, ceea ce înseamnă o majorare a mortalității cu 143% (de la 183 în 2015 la 449 în 2040).
Oamenii de știință din cadrul Queen Mary University (Londra) au dezvoltat un nou model statistic pentru a aprecia incidența cancerului cervical în Anglia până în 2040, luând în calcul și efectele asupra valorilor găsite ale metodelor de screening: creșterea gradului de acoperire a testelor de screening, introducerea screening-ului primar pentru HPV și a vaccinului HPV nonavalent.
Predicțiile pentru anul 2040 oferite de studiu arată:
- o creștere cu 50% a incidenței cancerului cervical la femeile cu vârsta între 50-54 ani,
- o creștere cu 54% a incidenței la femeile între 60-64 ani,
- o creștere cu 109% a mortalității în rândul femeilor cu vârsta între 60-64 ani,
- o reducere cu peste 50% a incidenței la femeile de 25-44 ani, grație eficienței introducerii programelor de vaccinare și a testelor de screening.
Participarea la programele de screening a scăzut gradul în fiecare an, cu 3.4% în Anglia începând cu anul 2012. Incidența și mortalitatea în rândul femeilor de 60-64 ani se preconizează că va crește cu 71%, respectiv 128%, dacă prezența pentru efectuarea screening-ului se va reduce la 66% de la valoarea curentă de 72%.
De asemenea, dacă accesul la vaccin și gradul de acceptabilitate va scădea cu 40%, se estimează o creștere a incidenței cancerului cervical cu 38% la femeile în vârstă de 25-44%, deși în condițiile unor programe de vaccinare și screening eficiente s-a preconizat scăderea ratei de incidență.
Investigatorii doresc ca rezultatele acestei microsimulări a incidenței și mortalității prin cancer cervical la femei să constituie un apel de trezire și îndemn la acțiune, în care screening-ul primar rămâne în continuare o provocare critică și o prioritate pentru a reduce povara cancerului cervical în rândul femeilor, dar și al sistemului medical.
Citiți mai multe informații despre screening-ul cancerului de col uterin (cervical) aici.
Sursa: News-Medical.Net
Actualizat la 20-12-2017 | Vizite: 55 | bibliografie
Alte articole:
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut
- Recuperarea energiei musculare poate explica oboseala la supraviețuitorii cancerului
- Creșterea cancerului colorectal cu debut precoce în Elveția: analiză națională pe 42 de ani
- Apariția miocarditei în prima lună de imunoterapie oncologică se corelează cu o mortalitate semnificativ mai mare
- Finanțarea cercetării oncologice în SUA: discrepanțe majore între mortalitate și alocarea resurselor
- Interacțiunea N-Myc–Aurora A: o nouă țintă terapeutică în cancerele pediatrice cu risc înalt