Impactul cancerului asupra declinului cognitiv (studiul australian AIBL)
Autor: Dragoș Racheriu, licențiat în medicină | actualizat la 28-02-2024
Un studiu recent publicat în Scientific Reports analizează impactul cancerului asupra riscului de afectare cognitivă ușoară (ACU) și boala Alzheimer (BA) folosind datele din studiul Australian Imaging Biomarkers and Lifestyle (AIBL). Această cercetare aduce în prim-plan o posibilă legătură inversă între prezența cancerului și dezvoltarea tulburărilor cognitive, inclusiv ACU și BA, contribuind la înțelegerea complexității relației dintre cancer și declinul cognitiv.
Despre studiu
Echipa de cercetători a aplicat modele de regresie logistică multivariată pentru a evalua raporturile de șanse (OR) și rapoartele de risc (RR) pentru afectarea cognitivă ușoară/boala Alzheimer și declinul cognitiv între participanții cu și fără cancer.
Studiul a inclus 2.136 de participanți, dintre care 26% aveau istoric de cancer. Analiza a ajustat pentru factori confuzori potențiali, cum ar fi sexul, nivelul educațional, statutul apolipoproteinei E (APOEε4), obiceiurile de fumat și consumul de alcool.
Rezultate
Rezultatele studiului indică:
- o scădere semnificativă a riscului de boala Alzheimer cu 37%,
- o reducere a riscului total de afectare cognitivă ușoară și boala Alzheimer cu 27% și 31%, respectiv, și
- o rată cu 59% mai mică de deteriorare cognitivă de la afectarea cognitivă ușoară la boala Alzheimer în grupul cu cancer.
Aceste descoperiri sugerează o relație inversă între istoricul de cancer și dezvoltarea BA și ACU, cu o progresie mai lentă a deteriorării cognitive în rândul indivizilor cu cancer.
Concluzii
Studiul evidențiază relații inverse între cancer, boala Alzheimer și afectarea cognitivă, sugerând că deteriorarea cognitivă este mai lentă în rândul indivizilor cu istoric de cancer. Aceste constatări subliniază necesitatea cercetărilor viitoare pentru a explora mecanismele patobiologice care stau la baza acestei asocieri inverse, inclusiv alterările genetice, acumularea de beta-amiloid, hiperfosforilarea TAU și rolul moleculelor oncogenice.
Actualizat la 28-02-2024 | Vizite: 75 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1