Hipertermia ca tratament oncologic: rolul colesterolului în rezistența termică a celulelor canceroase
Autor: Dragoș Racheriu, licențiat în medicină | actualizat la 13-06-2025
O echipă de cercetători din Japonia a publicat, în data de 24 martie 2025, în volumul 15 al revistei Scientific Reports, un studiu ce explorează mecanismele prin care unele celule tumorale dezvoltă rezistență la căldură, limitând astfel eficiența tratamentului prin hipertermie, o metodă terapeutică promițătoare care folosește temperaturi ridicate pentru a distruge selectiv celulele maligne.
Studiu demonstrează că nivelurile crescute de colesterol din membrana celulelor canceroase conferă rezistență la hipertermie, iar depleția de colesterol le face din nou vulnerabile la tratamentul termic, deschizând calea către terapii oncologice personalizate mai eficiente.
Context
Deși hipertermia este considerată o metodă promițătoare de tratament al cancerului, aplicarea sa clinică este limitată de capacitatea unor celule canceroase de a rezista la expunerea la căldură. Acest tip de tratament funcționează prin încălzirea localizată a țesutului tumoral la aproximativ 50 °C, provocând moarte celulară prin necroză și activarea răspunsului imun antitumoral. Totuși, nu toate celulele canceroase reacționează uniform la hipertermie, unele prezentând o rezistență termică considerabilă, fenomen insuficient înțeles până în prezent.
Despre studiu
Autorii au investigat mecanismele moleculare care conferă rezistență la hipertermie în celulele canceroase, cu accent pe diferențele dintre moartea celulară prin necroză și apoptoză. S-a constatat că celulele rezistente la căldură prezintă niveluri semnificativ mai mari de colesterol în membrana celulară comparativ cu celulele sensibile. Acest colesterol pare să protejeze integritatea membranei în timpul expunerii la căldură, prevenind creșterea fluidității membranare și, implicit, necroza termică.
Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au utilizat linii celulare canceroase umane și murine, comparând răspunsurile la tratamente termice. În continuare, au folosit un medicament capabil să reducă nivelurile de colesterol celular. Rezultatul a fost o sensibilizare marcată a celulelor anterior rezistente la hipertermie.
Echipa a analizat și modificările fizico-chimice ale membranei celulare în timpul tratamentului termic. În celulele bogate în colesterol, fluiditatea membranei s-a menținut scăzută în timpul expunerii la căldură, protejând celula. Îndepărtarea colesterolului a dus la creșterea fluidității, facilitând distrugerea celulară prin necroză.
Rezultatele au fost confirmate într-un model murin de cancer, unde cercetătorii au indus hipertermie localizată folosind nanoparticule de aur activate cu lumină infraroșie. Tumorile tratate simultan cu depleție de colesterol și hipertermie au arătat o reducere mult mai accentuată, în unele cazuri cu dispariția completă a masei tumorale. Acest efect a fost net superior față de tratamentul termic singur.
Rezultate
Principalele concluzii ale studiului au fost următoarele:
-
Celulele canceroase rezistente la hipertermie au un conținut crescut de colesterol în membrana celulară.
-
Colesterolul stabilizează membrana celulară în timpul expunerii la căldură, limitând creșterea fluidității membranare și prevenind necroza.
-
Depleția de colesterol, realizată farmacologic, a sensibilizat celulele canceroase la tratamentul termic.
-
În modelele animale, tratamentul combinat de depleție de colesterol și hipertermie a dus la regresia completă a tumorilor, în contrast cu tratamentul termic singur.
Aceste constatări oferă o bază mecanistică pentru rezistența termică observată în unele tipuri de cancer și sugerează o direcție terapeutică nouă, bazată pe manipularea compoziției lipidice a membranei celulare pentru a îmbunătăți eficiența tratamentului prin hipertermie.
Actualizat la 13-06-2025 | Vizite: 78 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology