Fumul de la narghilea crește riscul de leucemie
Consumul de tutun este cea mai mare cauză de mortalitate care ar putea fi prevenită, la nivel mondial – fiind responsabil pentru aproximativ 6 milioane de decese, anual.
Fumatul de narghilea este considerat de multe persoane o alternativă mai puțin periculoasă la țigările obișnuite, însă nu este așa.
Fumatul de narghilea a fost investigat de un studiu recent, publicat în Cancer Epidemiology, Bomerkers & Prevention, jurnalul științific al Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului.
În cadrul acestuia se sugerează faptul că cei care fumează narghilea, cât și cei care nu fumează, dar sunt expuși la fumul emanat, au un risc crescut de asimilare a benzenului, substanță asociată cu un risc crescut de leucemie.
Benzenul (conținut, așadar, și de fumul de la narghilea) a fost clasificat de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca un carcinogen de nivel 1 (cel mai ridicat).
OMS subliniază faptul că nu există un nivel de expunere la benzen considerat sigur pentru oameni.
Pe lângă riscul crescut de leucemie, fumatul de narghilea a fost asociat și cu cancerul oral și cel de plămâni, bolille coronariene și afecțiuni pulmonare.
Deoarece obiceiul de a fuma narghilea este cel mai adesea practicat în contexte sociale, cercetătorii au analizat asimilarea benzenului nu numai la fumători, ci și la cei care deși nu fumau, inhalau fumul, prezenți fiind în încăpere.
Pentru aceasta, au fost recoltate probe de urină de la 105 de fumători activi și 103 fumători pasivi de narghilea.
Oamenii de știință au punctat faptul că pe lângă substanțele toxice conținute de fumul de tutun de la narghilea, fumătorii activi și pasivi inhalează și cantități mari de emisiii de combustie a cărbunelui (toxice și carcinogene).
Așadar, narghileaua nu este o alternativă sigură la fumatul obișnuit și presupune aceleași riscuri de a dezvolta diverse tipuri de cancer.
Sursa: Cancer Epidemiology, Bomerkers & Prevention, citată de Medical News Today
Actualizat la 27-11-2025 | Vizite: 895 | bibliografie
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1