Fumatul ar putea reduce eficiența tratamentului pentru cancerul mamar
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 24-06-2025
Este binecunoscut faptul că fumatul presupune riscuri majore pentru sănătate. Cercetătorii din cadrul Universității Lund (Suedia) au remarcat încă un efect nedorit al acestui viciu, mai exact reducerea eficienței terapiei clasice recomandate în tratarea cancerului mamar.
Rezultatele studiului au fost publicate în British Journal of Cancer.
La studiu au participat 1,076 femei diagnosticate cu cancer mamar în intervalul 2002 – 2012. Înainte de a fi supuse intervenției chirurgicale, acestea au fost întrebate despre statusul de fumătoare sau non-fumătoare. 1 din 5 femei a declarat că este fumătoare sau că fumează ocazional/ strict într-un context social. Influența acestui viciu a fost analizată în funcție de tipul de tratament pentru cancerul mamar de care a beneficiat fiecare pacientă după operație. Nu au fost sesizate efecte importante ale fumatului printre pacientele care au urmat tratament cu tamoxifen, chimio- sau radioterapie.
În cazul tratamentului cu inhibitori de aromatază s-a constatat o diminuare a eficienței tratamentului în rândul femeilor fumătoare cu vârsta mai mare de 50 de ani. În schimb, tratamentul a avut succes în majoritatea cazurilor de neoplasm mamar la femeile nefumătoare.
Inhibitorii de aromatază constituie tratamentul de primă linie în cancerul de sân la femeile în postmenopauză. Aceștia acționează prin inhibarea sintezei de hormoni estrogeni la nivelul țesuturilor producătoare de estrogen, cum este de exemplu și țesutul adipos. Astfel, se reduce riscul de recurență a cancerului mamar pozitiv pentru receptorii de estrogen.
Potrivit cercetării, un număr extrem de mic de femei au renunțat la fumat în timpul tratamentului, în detrimentul recomandărilor pentru întreruperea acestui obicei nociv. Din cele 206 de paciente fumătoare, doar 10% au încetat să fumeze în primul an consecutiv intervenției chirurgicale. Prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a crește gradul de conștientizare a riscurilor cauzate de fumat asupra sănătății, dar și asupra reducerii ratei de succes a tratamentului pentru cancerul de sân.
Sursa: Science Daily
Rezultatele studiului au fost publicate în British Journal of Cancer.
La studiu au participat 1,076 femei diagnosticate cu cancer mamar în intervalul 2002 – 2012. Înainte de a fi supuse intervenției chirurgicale, acestea au fost întrebate despre statusul de fumătoare sau non-fumătoare. 1 din 5 femei a declarat că este fumătoare sau că fumează ocazional/ strict într-un context social. Influența acestui viciu a fost analizată în funcție de tipul de tratament pentru cancerul mamar de care a beneficiat fiecare pacientă după operație. Nu au fost sesizate efecte importante ale fumatului printre pacientele care au urmat tratament cu tamoxifen, chimio- sau radioterapie.
În cazul tratamentului cu inhibitori de aromatază s-a constatat o diminuare a eficienței tratamentului în rândul femeilor fumătoare cu vârsta mai mare de 50 de ani. În schimb, tratamentul a avut succes în majoritatea cazurilor de neoplasm mamar la femeile nefumătoare.
Inhibitorii de aromatază constituie tratamentul de primă linie în cancerul de sân la femeile în postmenopauză. Aceștia acționează prin inhibarea sintezei de hormoni estrogeni la nivelul țesuturilor producătoare de estrogen, cum este de exemplu și țesutul adipos. Astfel, se reduce riscul de recurență a cancerului mamar pozitiv pentru receptorii de estrogen.
Potrivit cercetării, un număr extrem de mic de femei au renunțat la fumat în timpul tratamentului, în detrimentul recomandărilor pentru întreruperea acestui obicei nociv. Din cele 206 de paciente fumătoare, doar 10% au încetat să fumeze în primul an consecutiv intervenției chirurgicale. Prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a crește gradul de conștientizare a riscurilor cauzate de fumat asupra sănătății, dar și asupra reducerii ratei de succes a tratamentului pentru cancerul de sân.
Sursa: Science Daily
Actualizat la 24-06-2025 | Vizite: 831 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1