Expunerea la o substanță chimică sintetică, asociată apariției carcinomului hepatocelular non-viral
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din California de Sud arată că expunerea la o substanță chimică sintetică ce se găsește în mediu la scară largă poate fi responsabilă de apariția unui tip frecvent de cancer hepatic.
Conform oamenilor de știință, perfluooctanul (PFOS) face parte dintr-o clasă de substanțe chimice utilizate într-o gamă largă de produce industriale ce se descompun foarte lent și se acumulează în mediu și în țesuturile umane, cel mai afectat fiind ficatul.
Jesse Goodrich, doctor și autor principal al studiului, afirmă că studiile anterioare au certificat efectul cancerigen al PFAS, lucrarea prezentă fiind prima care demonstrează prin intermediul probelor umane acest fapt. În plus, cu toate că acesta se bazează pe cercetările deja existente, autorul apreciază că informațiile reieșite din studiu deschide noi căi spre înțelegerea necesității de depistare precoce a cancerului hepatic și de prevenire a expunerii la factorii care îl declanșează, întrucât acesta este cea mai gravă formă de afectare hepatică.
În cadrul studiului au fost utilizat mostre de țesut hepatic și sânge colectate ca parte a unui studiu epidemiologic anterior, în colaborare cu Universitatea din Hawaii, vizând aproximativ 200.000 de persoane care locuiesc în Los Angeles și Hawaii. Astfel, prin urmărirea participanților timp îndelungat, echipa a reușit să identifice 50 de persoane care au dezvoltat, ulterior prelevării probelor, cancer hepatic, evaluând probele biologice ale acestora prelevate înaintea apariției afecțiunii și comparându-le cu mostrele provenite de la 50 de persoane care nu au dezvoltat cancer hepatic în acel interval de timp.
Veronica Wendy Setiawan, profesor de științe ale populației și sănătății publice în cadrul universității americane, afirmă că numărul redus de studii pe oameni este cauzat de faptul că echipa care îl conduce are nevoie de mostrele potrivite, acestea necesitând un interval temporal crescut de la prelevare până la dezvoltarea bolii. Rezultatele analizei au arătat că persoanele cărora li s-au detectat cele mai mari cantități de diverse tipuri de PFAS în sânge și în mostrele de țesut hepatic au înregistrat o rată de diagnosticare ulterioară cu tumoră hepatică malignă de 4,5 ori mai mare decât persoanele care au înregistrat cele mai mici concentrații ale substanței chimice. Informațiile sunt prețioase, întrucât specialiștii apreciază că aproximativ 30% din populația americană va dezvolta steatoză hepatică până în 2030, aceasta reprezentând un factor de risc major pentru cancerul hepatic.
sursa: News Medical
Conform oamenilor de știință, perfluooctanul (PFOS) face parte dintr-o clasă de substanțe chimice utilizate într-o gamă largă de produce industriale ce se descompun foarte lent și se acumulează în mediu și în țesuturile umane, cel mai afectat fiind ficatul.
Jesse Goodrich, doctor și autor principal al studiului, afirmă că studiile anterioare au certificat efectul cancerigen al PFAS, lucrarea prezentă fiind prima care demonstrează prin intermediul probelor umane acest fapt. În plus, cu toate că acesta se bazează pe cercetările deja existente, autorul apreciază că informațiile reieșite din studiu deschide noi căi spre înțelegerea necesității de depistare precoce a cancerului hepatic și de prevenire a expunerii la factorii care îl declanșează, întrucât acesta este cea mai gravă formă de afectare hepatică.
În cadrul studiului au fost utilizat mostre de țesut hepatic și sânge colectate ca parte a unui studiu epidemiologic anterior, în colaborare cu Universitatea din Hawaii, vizând aproximativ 200.000 de persoane care locuiesc în Los Angeles și Hawaii. Astfel, prin urmărirea participanților timp îndelungat, echipa a reușit să identifice 50 de persoane care au dezvoltat, ulterior prelevării probelor, cancer hepatic, evaluând probele biologice ale acestora prelevate înaintea apariției afecțiunii și comparându-le cu mostrele provenite de la 50 de persoane care nu au dezvoltat cancer hepatic în acel interval de timp.
Veronica Wendy Setiawan, profesor de științe ale populației și sănătății publice în cadrul universității americane, afirmă că numărul redus de studii pe oameni este cauzat de faptul că echipa care îl conduce are nevoie de mostrele potrivite, acestea necesitând un interval temporal crescut de la prelevare până la dezvoltarea bolii. Rezultatele analizei au arătat că persoanele cărora li s-au detectat cele mai mari cantități de diverse tipuri de PFAS în sânge și în mostrele de țesut hepatic au înregistrat o rată de diagnosticare ulterioară cu tumoră hepatică malignă de 4,5 ori mai mare decât persoanele care au înregistrat cele mai mici concentrații ale substanței chimice. Informațiile sunt prețioase, întrucât specialiștii apreciază că aproximativ 30% din populația americană va dezvolta steatoză hepatică până în 2030, aceasta reprezentând un factor de risc major pentru cancerul hepatic.
sursa: News Medical
Actualizat la 11-08-2022 | Vizite: 54 | bibliografie
Alte articole:
- Cercetătorii identifică „divizarea ARN-ului” ca factor cheie al cancerului
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut
- Recuperarea energiei musculare poate explica oboseala la supraviețuitorii cancerului
- Creșterea cancerului colorectal cu debut precoce în Elveția: analiză națională pe 42 de ani
- Apariția miocarditei în prima lună de imunoterapie oncologică se corelează cu o mortalitate semnificativ mai mare
- Finanțarea cercetării oncologice în SUA: discrepanțe majore între mortalitate și alocarea resurselor