Electonii lenți pot fi folosiți pentru distrugerea celulele canceroase
Autor: Vasiliu Alina | actualizat la 30-08-2025
Cercetătorii de la TU Wien au demonstrat eficacitatea terapiei cu ioni, folosind un proces numit descompunere coulombiană interatomică. Mai exact, un ion poate elibera electroni care au cantitatea potrivită de energie astfel încât să provoace daune optime ADN-ului celulelor canceroase. Rezultatele au fost publicate în publicația de specialitate Journal of Physical Chemistry Letters.
Atunci când un ion se mișcă prin alți atomi, aceștia, dar și alte particule pot fi ionizate. În cadrul studiului, cercetătorii au atașat câte un electron de numeroși atomi, dar, pentru că energia este împărțită între un număr mare de atomi, electronii folosiți au fost lenți.
„Probabilitatea ca un electron lent să distrugă o catena de ADN este mult mai mare decât cea a unui electron extrem de rapid, care zboară chiar pe lângă molecula de ADN, fără a lăsa o urmă”, explică Janine Schwestka, autoarea studiului.
Cu ajutorul unei configurații experimentale ingenioase, a fost posibil să se dovedească eficacitatea acestui proces. Ioni de xenon încărcați au fost transferați către stratul de grafen. S-a observat că electronii din stratul exterior de xenon și-au schimbă poziția, fapt ce a determinat detașarea acestora de pe atomii de carbon din stratul de grafen.
Aceștia au fost, apoi, analizați cu ajutorul unui detector care măsoară energia.
Pentru a descrie în mod corect interacțiunea fasciculelor ionice cu materialele solide sau țesuturile organice este important ca acest efect să fie luat în considerare. Astfel, se va putea realiza o optimizare a terapiilor cu fasciculi de ioni pentru tratarea cancerului.
Sursa: Science Daily
Actualizat la 30-08-2025 | Vizite: 603 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
