Dieta și exercițiile fizice îmbunătățesc eficiența chimioterapiei la copiii cu cancer
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 28-09-2025
Potrivit unui studiu recent publicat în jurnalul Pediatrics Research, dieta și activitatea fizică au potențialul de a crește eficiența tratamentelor oncologice, respectiv de a reduce consecințele pe termen lung ale chimioterapiei la populația pediatrică.
Aceste descoperiri au rolul de a încuraja stabilirea unor strategii pentru a echilibra balanța energetică – o combinație între alimentație și exerciții fizice – care pot fi implementate cu succes în timpul tratamentului oncologic, nu doar pentru a controla sau a trata obezitatea.
Cercetătorii au inclus în analiză 67 de studii – 32 de studii clinice la pacienții pediatrici, respectiv date provenind de la mai multe cohorte de pacienți pediatrici diagnosticați cu diferite forme de cancer, precum leucemie limfoblastică acută, rabdomiosarcom și tumori cerebrale.
Relația dintre dietă plus exercițiu fizic și efectele sale pozitive asupra prognosticului bolii canceroase la pacienții cu obezitate reprezintă un subiect de mare interes în domeniul cercetării medicale, însă puține lucruri se cunosc până în prezent la pacienții pediatrici tratați pentru cancer.
În timp ce adoptarea unei alimentații sănătoase este încurajată atât pe parcursul, dar și după tratamentul anti-cancer, intervențiile dietetice specifice nu sunt de rutină în planul terapeutic al pacienților oncologici de vârstă pediatrică. Mai ales în ceea ce privește activitatea fizică, clinicienii devin foarte precauți atunci când prescriu un regim de exerciții fizice.
Scopul acestei meta-analize subliniază importanța optimizării dietei și creșterii gradului de activitate fizică, și nu doar ca strategii pentru reducerea obezitățiii cum se pune accentul în prezent. Potrivit rezultatelor obținute, modificarea dietei sau suplimentarea activității fizice moderate, pot imbunătăți eficacitatea chimioterapiei independent de efectele acestor strategii asupra greutății corporale la pacienți.
Obezitatea, o consecință a globalizării ce capătă un caracter epidemic în ultimele decenii și un factor major de risc pentru mai multe forme de cancere, este tot mai prevalentă la populația pediatrică din toată lumea.
Activitatea fizică este esențială pentru controlul obezității și ameliorarea calității vieții, dar alegerea unui protocol de exerciții fizice specific pentru pacienții oncologici constituie o provocare pentru clinicieni. Conform afirmațiilor lui Keri Schadler, co-autor al studiulu, sunt numeroși factori care trebuie luați în calcul atunci când se dorește prescrierea unui regim de activitate fizică, inclusiv tipul tumorii, localizarea acesteia, starea de sănătate a pacientului, frecvența, durata și intensitatea exercițiilor etc. Un lucru este clar, „activitatea fizică pe durata tratamentului anti-cancer este sigură și îmbunătățește condiția fizică a pacienților,” punctează Schadler.
Sursa: News-Medical.Net
Aceste descoperiri au rolul de a încuraja stabilirea unor strategii pentru a echilibra balanța energetică – o combinație între alimentație și exerciții fizice – care pot fi implementate cu succes în timpul tratamentului oncologic, nu doar pentru a controla sau a trata obezitatea.
Cercetătorii au inclus în analiză 67 de studii – 32 de studii clinice la pacienții pediatrici, respectiv date provenind de la mai multe cohorte de pacienți pediatrici diagnosticați cu diferite forme de cancer, precum leucemie limfoblastică acută, rabdomiosarcom și tumori cerebrale.
Relația dintre dietă plus exercițiu fizic și efectele sale pozitive asupra prognosticului bolii canceroase la pacienții cu obezitate reprezintă un subiect de mare interes în domeniul cercetării medicale, însă puține lucruri se cunosc până în prezent la pacienții pediatrici tratați pentru cancer.
În timp ce adoptarea unei alimentații sănătoase este încurajată atât pe parcursul, dar și după tratamentul anti-cancer, intervențiile dietetice specifice nu sunt de rutină în planul terapeutic al pacienților oncologici de vârstă pediatrică. Mai ales în ceea ce privește activitatea fizică, clinicienii devin foarte precauți atunci când prescriu un regim de exerciții fizice.
Scopul acestei meta-analize subliniază importanța optimizării dietei și creșterii gradului de activitate fizică, și nu doar ca strategii pentru reducerea obezitățiii cum se pune accentul în prezent. Potrivit rezultatelor obținute, modificarea dietei sau suplimentarea activității fizice moderate, pot imbunătăți eficacitatea chimioterapiei independent de efectele acestor strategii asupra greutății corporale la pacienți.
Obezitatea, o consecință a globalizării ce capătă un caracter epidemic în ultimele decenii și un factor major de risc pentru mai multe forme de cancere, este tot mai prevalentă la populația pediatrică din toată lumea.
- Potrivit dovezilor existente până în acest moment, pacienții cu obezitate de vârstă pediatrică ce au fost diagnosticați cu leucemie sau tumori osoase au un prognostic sumbru în ceea ce privește supraviețuirea.
- Cercetările indică de asemenea la pacienții cu obezitate o rată mai crescută a recidivei și a rezistenței la tratamentele oncologice.
- Concluziile studiului de față aduc în discuție inclusiv nevoia unei abordări multifactoriale a tratamentului anti-cancer la pacienții cu predispoziție genetică pentru obezitate.
Activitatea fizică este esențială pentru controlul obezității și ameliorarea calității vieții, dar alegerea unui protocol de exerciții fizice specific pentru pacienții oncologici constituie o provocare pentru clinicieni. Conform afirmațiilor lui Keri Schadler, co-autor al studiulu, sunt numeroși factori care trebuie luați în calcul atunci când se dorește prescrierea unui regim de activitate fizică, inclusiv tipul tumorii, localizarea acesteia, starea de sănătate a pacientului, frecvența, durata și intensitatea exercițiilor etc. Un lucru este clar, „activitatea fizică pe durata tratamentului anti-cancer este sigură și îmbunătățește condiția fizică a pacienților,” punctează Schadler.
Sursa: News-Medical.Net
Actualizat la 28-09-2025 | Vizite: 912 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology