Dieta antiinflamatoare se asociază cu supraviețuire mai îndelungată la pacienții cu cancer de colon în stadiul III

Un studiu amplu derulat în cadrul unui trial clinic de fază III a arătat că pacienții cu cancer de colon în stadiul III care adoptă o dietă antiinflamatoare au o supraviețuire semnificativ mai mare comparativ cu cei care consumă alimente cu potențial inflamator ridicat. Rezultatele, prezentate pe 1 iunie 2025 la Întâlnirea anuală ASCO din Chicago de echipa Dana-Farber Cancer Institute, adaugă dovezi convingătoare privind rolul alimentației și al activității fizice în evoluția oncologică post-tratament.

formă de cancer și a doua cauză de deces oncologic la nivel global. Supraviețuirea mediană la 5 ani pentru pacienții cu cancer de colon în stadiul III este în jur de 80%, însă între 25–35% dintre pacienți suferă o recidivă a bolii.

În acest context, întrebarea esențială pentru pacienți devine: ce pot face după tratamentul oncologic pentru a reduce riscul de recidivă și a crește șansele de supraviețuire? Studiul actual oferă un răspuns parțial, concentrându-se pe impactul modelului alimentar și al activității fizice.

Despre studiu

Analiza a fost realizată în cadrul studiului CALGB/SWOG 80702 (Alliance), inițiat în 2010, care a inclus 2.526 pacienți tratați cu rezecție chirurgicală urmată de chimioterapie adjuvantă (3 sau 6 luni), cu sau fără administrare de celecoxib – un antiinflamator nesteroidian.

Dintre aceștia, 1.625 de pacienți au completat chestionare privind alimentatia și activitatea fizică și au fost incluși în analiza privind dieta inflamatoare. Cercetătorii au utilizat scorul EDIP (Empirical Dietary Inflammatory Pattern) pentru a estima gradul de inflamație indus de alimentație, pe baza consumului raportat de:

• Alimente proinflamatoare: carne roșie, mezeluri, cereale rafinate, băuturi îndulcite
• Alimente antiinflamatoare: legume verzi, cafea, ceai, fructe și cereale integrale

Scorurile EDIP au fost împărțite în cinci quintile, de la cea mai inflamatoare la cea mai puțin inflamatoare dietă. Activitatea fizică a fost exprimată în MET-ore/săptămână, fiind considerat nivel ridicat un echivalent de mers pe jos timp de 1 oră, de 3 ori pe săptămână sau mai mult.

Rezultate

Principalele concluzii ale analizei sunt:

• Pacienții din quintila superioară EDIP (diete cu cel mai mare potențial inflamator) au avut un risc cu 87% mai mare de deces comparativ cu cei din quintila inferioară (HR 1,87; IC95%: 1,26–2,77; p trend = 0,01).
• Dieta inflamatoare nu s-a corelat semnificativ cu supraviețuirea fără boală (DFS) (HR 1,36; p trend = 0,22).
• Cea mai bună supraviețuire a fost observată la pacienții cu dietă antiinflamatoare și activitate fizică ridicată, care au avut un risc de deces cu 63% mai mic comparativ cu cei cu dietă proinflamatoare și activitate fizică redusă (HR 0,37; IC95%: 0,25–0,53; p interacțiune < 0,001).
• Nu au fost diferențe semnificative în relația dintre dietă și supraviețuire în funcție de utilizarea de celecoxib, chimioterapia alocată sau utilizarea aspirinei.

Interesant este faptul că pacienții din grupul cu dietă proinflamatoare erau mai tineri, în proporție mai mare femei, aveau performanță fizică mai slabă și includeau un procent mai mare de persoane de culoare, ceea ce sugerează și un posibil impact al factorilor socioeconomici și culturali asupra alegerilor alimentare.

Implicații și concluzii

Studiul demonstrează că modelul alimentar influențează semnificativ supraviețuirea globală la pacienții cu cancer de colon în stadiul III, chiar și în contextul unui tratament standardizat. De asemenea, activitatea fizică are un efect sinergic, potențând beneficiile unei diete antiinflamatoare.

Implicații majore ale acestor descoperiri:

• Educația nutrițională ar trebui integrată în îngrijirea oncologică post-tratament.
• Recomandările privind alimentația trebuie să țină cont de caracterul pro- sau antiinflamator al alimentelor, nu doar de calorii sau macronutrienți.
• Intervențiile de promovare a activității fizice regulate pot amplifica beneficiile dietetice.

Cercetătorii de la Dana-Farber plănuiesc investigații suplimentare, inclusiv asupra mecanismelor biologice ale dietei și activității fizice în progresia cancerului, precum și studii pe subgrupuri vulnerabile, cum ar fi pacienții tineri și cei cu cancer colorectal metastatic.

Concluzie

Aceste rezultate susțin ideea că strategiile nutriționale și comportamentale pot contribui activ la supraviețuirea pacienților oncologici, în special în formele tratabile de cancer colorectal. Integrarea acestor măsuri în îngrijirea standard ar putea reprezenta un pas esențial spre o oncologie personalizată, cu focus pe prevenirea recidivei și creșterea calității vieții post-tratament.