Diagnostic întârziat în cancerul pediatric
Autor: Dragoș Racheriu, licențiat în medicină | actualizat la 28-05-2025
Un studiu amplu condus de cercetători de la Universitatea din Nottingham și publicat în The Lancet Regional Health – Europe în mai 2025 aduce date esențiale privind durata până la diagnostic în cazul cancerului pediatric. Studiul, finanțat de National Institute for Health and Care Research (NIHR), a analizat parcursul a 1.957 de copii și adolescenți diagnosticați cu cancer în Regatul Unit între septembrie 2020 și martie 2023.
Context
Cancerul pediatric este recunoscut la nivel global ca o problemă majoră de sănătate publică, în special din cauza impactului devastator asupra copilului și familiei. Deși incidența este relativ redusă comparativ cu cancerele adulte, diagnosticul precoce este crucial, deoarece întârzierea duce la tumori mai avansate, necesită intervenții mai agresive și poate reduce șansele de vindecare.
Cercetările anterioare au sugerat că există inegalități în accesul la diagnostic, dar date concrete la nivel național privind durata diagnosticării în funcție de vârstă, tip de cancer sau calea de prezentare lipseau până la acest studiu.
Despre studiul actual
Obiective și design
Cercetarea a fost condusă de Dr. Shaarna Shanmugavadivel, Prof. Shalini Ojha și Prof. David Walker, din cadrul Facultății de Medicină a Universității din Nottingham. Scopul principal a fost evaluarea duratei de la debutul simptomelor până la stabilirea diagnosticului de cancer la copiii și adolescenții cu vârste între 0 și 18 ani.
Datele au fost colectate de la 1.957 de pacienți diagnosticați cu diverse tipuri de cancer în perioada septembrie 2020 – martie 2023. S-au analizat:
-
Timpul total până la diagnostic;
-
Numărul de consultații medicale anterioare;
-
Ruta de diagnostic;
-
Factori demografici (sex, etnie, statut socio-economic);
-
Tipul de cancer.
Analize specifice
-
Timp median total până la diagnostic: 4,6 săptămâni;
-
Durată diagnostic variabilă: de la o zi până la mai mulți ani;
-
Cea mai lungă durată medie: adolescenții 15–18 ani (8,7 săptămâni);
-
Cea mai scurtă durată medie: sugarii sub 1 an (3,7 săptămâni);
-
Cancerul cu cea mai lungă întârziere diagnostică: tumorile osoase (12,6 săptămâni);
-
Cancerul cu diagnostic cel mai rapid: tumorile renale (2,3 săptămâni).
Notabil, etnia, sexul și statutul socio-economic nu au influențat timpul până la diagnostic, indicând un acces echitabil la diagnostic.
Rezultate
Consulturi anterioare și ruta de diagnostic
-
74% dintre pacienți au avut între 1 și 3 vizite medicale înainte de diagnostic;
-
67% au fost diagnosticați în cadru de urgență;
-
Majoritatea s-au prezentat inițial la medicul de familie (GP) sau în unități de primiri urgențe.
Tipurile de cancer asociate cu un număr mai mare de vizite medicale au inclus:
-
Tumorile osoase;
-
Tumorile țesuturilor moi;
-
Tumorile cerebrale;
-
Histiocitoza cu celule Langerhans (LCH).
Grupuri vulnerabile
-
Adolescenții (15–18 ani) și pacienții cu tumori osoase sunt cei mai expuși întârzierilor;
-
În ciuda accesului echitabil, aceste grupuri necesită intervenții direcționate pentru reducerea întârzierii.
Concluzii
Studiul oferă o imagine națională fără precedent a duratei până la diagnostic în cancerul pediatric din Regatul Unit. Mesajele-cheie sunt:
-
Accesul la diagnostic este echitabil, dar timpul până la diagnostic nu este egal pentru toate grupurile;
-
Tumorile osoase și adolescenții au cel mai mare risc de diagnostic întârziat;
-
Intervenția timpurie este esențială pentru a evita extinderea tumorală și a reduce necesitatea terapiilor agresive.
Implicații pentru politici și campanii viitoare
Rezultatele studiului vor sprijini inițiative precum campania Child Cancer Smart derulată de CCLG (Children & Young People's Cancer Group), care vizează educarea publicului și a profesioniștilor din sănătate pentru recunoașterea timpurie a semnelor de cancer la copii.
Dr. Shanmugavadivel, numită recent Vicepreședinte al Taskforce-ului pentru copii și tineri din cadrul Department of Health and Social Care, subliniază că aceste date vor fi incluse în viitorul Plan Național pentru Cancer.
„Putem sărbători faptul că demografia nu influențează accesul, dar trebuie să acționăm urgent pentru grupurile unde timpul până la diagnostic rămâne inacceptabil de lung. Tumorile cresc și se extind dacă nu sunt tratate – iar timpul contează.” – Dr. Shaarna Shanmugavadivel
Actualizat la 28-05-2025 | Vizite: 55 | bibliografie
- Risc în creștere pentru cancerele secundare la supraviețuitorii oncologici: analiză pe patru decenii
- Creșterea incidenței cancerului la adulții tineri: rolul factorilor de risc comportamentali și al obezității
- Un nou peptid derivat din bacterii fotosintetice țintește direct mitocondriile și inhibă creșterea cancerului
- Microbiomul intestinal în supraviețuirea în cancer: rolul dietei, activității fizice și factorilor clinici
- Cercetătorii identifică „divizarea ARN-ului” ca factor cheie al cancerului
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut